Capitolul 2.

230 30 4
                                    

By AlinaElena600
Versul capitolului: 'Și îngerii au demonii lor.'

Lumea e împărțită în Rai și Iad. Taberele se luptă între ele pentru a domina, în loc să se alieze și să ajungă la un acord. Conducătorii duc o rivalitate crasă, chiar dacă Îngerii nu ar trebui să urască, în astfel de chestiuni nu se mai ține cont de etică și morală.
Regele Raiului și regina Iadului se urăsc de când s-au nãscut, fiind frați.
Niciodată nu încetează prin a-și face tot felul de probleme și farse unul altuia.

Santana si Marcus au fost întotdeauna în taberele opuse. De mică , Santana era o mică rebelă, ceea ce îl deranja foarte mult pe fratele ei care era convins că sora lui nu va ajunge bine. Pe atunci nu exista Rai sau Iad, ci doar Lumea din ceruri care era condusă de părintii gemenilor. Când aceștia au murit iar fratii au venit la conducere s-a schimbat totul. Santana fiind adepta răului a luat toti bărbații și i-a transformat în demoni, despartindu-i de femei care au fost luate de Marcus și învățate să iubească chiar si cel mai mic lucru. Însă exista o regulă intre aceste doua clanuri : Niciodată, dar niciodată să nu se întâlnească cei opuși.

Când or să înțeleagă că am creat îngerii pentru a simboliza binele, nu pentru a fi transformati in rău?!
Asta gândește Dumnezeu, bunicul neisprăvitilor. El nu poate face nimic in privința lor, nu are nici o putere atâta timp cat ei se opun și fac tot ce vor.
Eu ma întreb, cum de nepoții unei făpturi atât de bune și de înțelepte precum Dumnezeu pot fi niște nenorociti?!

Cine nu respecta regula plătea scump. Un înger sa se întâlnească cu un demon ar fi sfârșit aruncat pe pamant. Un demon care sa se întâlnească cu un înger ar fi sfârșit mort.
Toti respectau aceasta regulă, pana cand un demon mai special a încălcat-o, condus de sentimente.

~~Din perspectiva Clarissei~~

În sfârșit am împlinit 18 ani. În sfârșit am si eu aripi! Sunt foarte entuziasmata! Dupa ce m-au felicitat toti îngerii m-am decis să le testez, asa ca am zburat însă am pierdut controlul si m-am prăbușit intr-un loc necunoscut. Ma ridic de jos buimacita și imi scutur aripile putin murdare de la praf. Ce e locul ăsta?! E așa de...întunecat!
Ma sperii de priveliștea aceea înfiorătoare asa ca încerc să găsesc drumul spre casa mergând prin pădure.

Locul ăsta mă înfioară. Sunt atât de preocupată să mă uit in jurul meu încât uit să mă privesc înainte. Un sunet ciudat mă face sa o iau la goană prin pădure si deodată BAM! Cad. M-am ciocnit de ceva. Sau mai bine zis cineva.

"Ești bine?! "ma întreabă ridicându-mă de jos.
"D-da"ma bâlbâi eu in timp ce îl privesc
"Trebuie sa sa pleci,locul ăsta nu e potrivit pentru tine"spune el cu o figura îngrijorată
"Ce e locul ăsta?! "întreb speriata.
"Un loc în care un înger ca tine nu are ce căuta. Iadul. "spune el privind in jur
"Haide, sa te scoatem de aici"spune înconjurandu-mi talia.

Ma prinde în bratele lui puternice apoi zburam in înaltul cerului. Ciudat, este miezul zilei iar aici cerul e mai întunecat că noaptea! Zburam o bucată buna de vreme apoi coboram pe pământ, găsindu-ma din nou acolo de unde am plecat. Ajunsesem înapoi printre îngeri.
Băiatul ma lasă jos apoi din doua mișcări dispare in timp ce eu strig dupa el :

C: Mersi că m-ai adus înapoi! Cum te cheama?!tip eu

Dar nu primesc un răspuns. Probabil ajunsese prea departe,astfel încât nu ma mai putea auzi.

*in Iad*

L: Kyle ce naiba, unde ai fost?!
K: Tacă-ţi fleanca Lucifer, am avut treabă, spun eu nervos
L: Ce e cu tine?!
K: Nimic, acum lasă-mă în pace,spun eu plecând.

Merg cu mâinile in buzunare si cu capul plecat, gândul meu fiind încă la îngerul de mai devreme. Era atât de frumoasă încât figura ei mi-a rămas ca un tatuaj imprimat in suflet. Dar nu e bine. Regula nu îmi permite să mă mai întâlnesc cu ea. Dar era așa... Nu, Kyle ce naiba e in capul tău!
Trebuie sa încetezi să te mai gândești la ea!

Ma opresc și imi lipesc spatele de un copac, fiind încă afundat in gânduri.
De ce a trebuit să vina aici?! De ce a trebuit să o întâlnesc EU?!
Ma așez lângă copac si imi pun capul în palme încercând să nu mă mai gândesc la ce s-a întâmplat cand simt cum cineva îmi atinge umărul.

K: Ti-am zis să mă lași in pace!spun eu nervos
L: Frate, o-i fi eu demon dar am suflet. Acum spune-mi, ce ai?!
K: Nu e treaba ta.
L: Iar începi.

K: Eu incep, tu cand termini?!
L: Haha,foarte amuzant,nu ma lua cu jocuri de cuvinte bine ?!
K: Aham,spun eu batjocoritor.
L: Haide, Kyle,ce e cu tine?! Mereu am fost ca fratii dar...
K: Dar ?!spun eu sarcastic
L: Dar acum te-ai schimbat,spune el abatut
K: Eu m-am schimbat?! Cred ca glumesti! Tu esti ala care si-a luat nasul la purtare de cand a devenit " Demonul preferat" ?!
L: Scuza-ma ca ma mandresc cu pozitia pe care o ocup,spune el ironic
K: Si ce mai pozitie... Tu chiar nu iti dai seama ca te invarte pe degete?!
L: Si ce naiba vrei sa fac?! Sti doar ca nu pot face nimic in privinta asta! Nu sunt un demon razvratit ca tine!
K: Sa-nteleg ca asta e parerea ta despre mine nu ?!
L: Nu,Kyle,scuze,nu am vrut sa spun asta...
K: Da,sti ce,las-o balta!

Ma ridic si mai nervos ca la inceput si plec,lasandu-l pe Lucifer cu ochii in soare.

Din perspectiva Clarissei :

Pornesc spre regat iar pe drum ma intalnesc cu Aqua si Nora,cele mai bune prietene ale mele din copilarie.

A: Clarissa?! Ce faci aici?
C: El m-a adus,spun eu visatoare
N: El?! Care el?! Eu nu vad pe nimeni!
C: *aratand in sus*
A: Stai,un EL?! Clarissa te-ai vazut cu un demon?!
C: Nu,adica da,adica..nu stiu,spun eu confuza.

A: Stai,nu mai spune nimic,nu e sigur sa vorbim aici.
N: Daaa sti doar ca stejarii au urechi !spune ea ironica aratand spre padurea de stejari
C: Nora...!
N: Sa-nteleg ca nu aveti chef de glume...ok..
A: Haide,sa mergem intr-un loc izolat.

Aqua ne ia de maini pe mine si pe Nora apoi zburam impreuna intr-un loc pe care nu l-am mai vazut pana acum.

A: E un foisor,parintii mei l-au construit pentru mine cu cateva zile inainte sa moara. Il pot vedea doar cei care vreau eu sa il vada. Odata intrate in el nu ne va mai vedea sau auzi nimeni pana ce iesim,ne explica ea
N: Atunci ce mai asteptam,sa mergem,se avanta ea.

Nora de indreapta in zbor spre foisor insa cand sa treaca prin el nu reuseste. Se loveste de el si cade.

N: Nu m-am asteptat la asta,spune ea
A: Trebuie sa va invit inauntru ca sa puteti intra,spune Aqua ridicand-o de jos.

Intram in foisor,bineinteles dupa ce suntem imvitate de Aqua apoi le povestesc fetelor tot ce s-a intamplat.

N: Era frumos?!
C: Cine ?!
N: Baiatul,cine altcineva,spune ea amuzata
C: Frumos e putin spus,ochii aceia verzi...m-am pierdut in ei,parul ala perfect ...zambetul lui si gropita din obraz...
A: Frumos sau nu,e un demon. Stai departe de el.
C: Dar de ce?!
A: Clarissa nu avem voie sa ne apropiem de ei,e regula,ai uitat?!
C: Dar nici macar nu i-am aflat numele,spun eu trista.
A: Nici nu trebuie. Acum haide,sa mergem pana nu observa cineva ca lipsim.

Demonul inimii mele. ❤Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum