WOLF soul

#17

Razele soarelui intră în cameră și imi deranjează ochii. Probabil am uitat să trag perdelele aseară.
Miroase puternic a pâine prăjită și a șuncă. Cred ca mama face micul dejun. Cât o fi ceasul? Mă uit la ceasul digital de pe noptieră, mă frec la ochi pentru ca vedeam puțin în ceață și constat cu mirare ca e 7:03. De ce mama face micul dejun la ora asta? De obicei mancam după 9.
M-am sculat din pat cu greu și am pornit pe scari, către sursă mirosurilor, bucătăria.
-Neata, Kari!mă saluta mama, în timp ce se ocupă de o tigaie la aragaz.
-Hei...casc eu. De ce așa de devreme? De ce ești asa de entuziasmata?
-Ai uitat?vine ea înspre mine.
-Ce? Ce e azi?
-În ce dată suntem?
Mă gândesc. 19 august...ce e azi? Ceva important...mama se pregătește pentru...AZI SE INTOARCE TATA!!
-Nu pot să cred ca am uitat! Azi vine tata!încep să țopăi ca un mielușel.
-Am vorbit cu el la telefon când era în avion! A zis ca ajunge între 7 și 9.

Cand eram în vacanta cu mama am fost anunțate prin telefon ca tata se va întoarce în curând și ne vor anunța pe ce dată peste câteva săptămâni.
Vacanta a continuat fară incidente legate de partea mea sălbatică. M-am văzut și cu "gasca" mea...totul a fost bine. În esența, a fost o vara frumoasă.

O ajut pe mama să pregătească masa, după care mă asez pe un scaun și astept.

Două bătăi în ușă mă trezesc la realitate. Fug disperată către ușă, descui și apas pe clanță.
În față ușii stătea tata cu un zâmbet uriaș pe față. Nu s-a schimbat mai deloc de ultima oară cad l-am văzut.
Tatăl meu este un om super. Mereu mă înțelege când am o problemă. Nu este el perfect, dar îl iubesc pentru cine este cu adevarat. E încăpățânat, ca mine și are un simt al umorului foarte dezvoltat.

Timpul trece rapid. Se face ora 12.După ce am povestit, am mancat, am vorbit si l-am pus la curent cu ce s-a mai întâmplat pe aici mama spune ceva la care nu mă asteptam:
-Karina are un iubit.
-Mama!
-Trebuie să îl aduci să îl cunosc și eu, domnisoara și o să discutăm mai târziu despre acest iubit, dar acum vreau sa mă odihnesc. Mai vorbim când mă trezesc.
El se duce sus, la el în dormitor, iar eu nu pot să stau locului așa ca plec cu mama la cumpărături. Trebuie să imi iau cele necesare pentru începerea școlii. Imi trebuie caiete, pixuri și altele.

Merg la magazin unde o întâlnesc pe Cosmina, cu mama ei.
-Buna! Ce faci?
-Bine. La cumpărături. Văd ca și tu la fel.răspund.
-Dah...Rechizite, mancare și un nou culcusi pentru Taffy.
-Iar l-au ros pisicile?
-Da. Smart ce mai face?
-Urmează să îl iau poimâine de la țară. Azi s-a întors tata! îi povestesc în timp ce ne plimbam prin magazin punând în coșul de cumpărături cele necesare.
Smart este câinele meu ciobănesc german. A stat la țară, la niște rude cât tată a fost plecat. Eu și mama nu ne prea descurcăm cu el. Eu și Smart ne înțelegem foarte bine și îl consider ca pe un frate al meu. Poate pentru ca avem același ADN.

Mergem la casă de marcat, plătim tot ce am luat și ne întoarcem acasa. Fiin deja târziu mă bag în pat și adorm instant.