Seara asta nu putea sa devina mai rea de atat , am ajuns din a ma juca Europolis ,in a cauta singurul membru din familia mea care mi-a mai ramas -Ma refer la familie familie , nu la rude-
Four. Se pare ca atunci cand a venit Caleb , Tobias a lasat usa deschisa si bietul catel e acum pe strazi, cine stie pe unde. Partea si mai rea este ca nu am observant ca lipseste panaa ce Caleb nu a plecat. Ce fel de stapan sunt si eu? Nici macar sa am grija de un catel nu sunt in stare.
In acest moment ma intorc spre caasa alaturi de Tobi dupa ce am petrecut 2 ore cautandu-l si ghici ? nu e nicaieri. Am decis ca nu avem nici o sansa astazi asa ca am hotarat sa facem asta maine. Parca nu as fi varsat destule lacrimi astazi , acum stau sa explodeze din nou.
-Promit ca il voi gasi maine! Chiar imi pare rau e numai vina mea!
-Nu e vina ta, e cainele meu eu trebuia sa am grija de cainele meu. Plus tu erai cam ocupat cu Prietenul tau. Bine asta ma face sa zambesc um pic , e super calumea sa il necajesti pe Tobi, face asa o fata.
-Ce, ce vrei sa spui?
-Stii prea bine Tobi, vrei sa imi marturisessti ceva?
Acesta nu face decat sa zambeasca si sa zica un nu chinuit, cred ca s-a prins ca imi bat joc de el.
-Glumeam!
-Stiu! Dar ma bucur ca faci asta , nu o faci prea des. Zambesc din nou, sunt sigura ca maine il voi gasi pe Four e ditamai cainele , nu cred ca are cum sa dispara. Iar cu cartea, poate e mai bine asa , oricum crea prea multa suferinta. Automat imi apare imaginea chelnerului care a scapat cafeaua, era tare ingrijorat sa nu isi piarda slujba. Acei ochi verzi albastrui ma priveau asa rugatori incat ...incat,nu mai conteaza.
-Tu ma mai auzi?
-Poftim?
-Vorbeam cu tine despre ziua de maine , ai auzit macar ceva din cate ti-am spus?
-Daaa, bine inteles ca am auzit! As fi foarte necioplita sa ii spun ca nu l-am auzit , el isi pierde vremea povestindu-mi mie anumite lucruri iar eu ma gandesc......deobicei sunt un ascultator bun, crdeam ca asta e punctul meu forte.
-Da, bine inteles ca te si cred!
-Nu mai fa misto de mine misca-ti fundul mai repede maine e prima zi de scoala.
-Ca tot veni vorba, care e adevaratul motiv pentru care te-ai mutat?
-Ti-am spus de o multime de ori, ce iti veni iar?
-Nu Ella, ma refer la adevaratul motiv.Iti doreai tare mult sa urmezi cariera mamei tale.
-Ai inteles tu gresit , mama isi dorea sa urmez aceasi scoala ca si ea.
Regret imediat ce am spus , eu am fost cea care a mers la acel liceu, nu neaparat pentru a devein invatatoare ,dar am vrut sa ii fac mamei o surpriza iar liceul era unul chiar foarte bun. Acum ma voi duce la liceul unde au intrat jumatate din colegi mei din gimnaziu. Va fi ciudat sa dau de ei acolo dar macar ei nu stiu de accident.
-Aaa, bine. O sa ai o viata buna aici, iar daca nu, fluiera doar si cel care te-a deranjat va fi praf, am o pozitie destul de buna .
-Nici sa nu te gandest sa faci ceva .Nu vreau sa atrag atentia asupra mea, deloc.
-S-a inteles!Mai e ceva !
-Zi!
-Avem baieti draguti in scoala!
-Doamne, Tobi asta a sunat asa....las-o moarta ,sa nu mai avem discutia asta bine. Chiar nu am de gand sa imi fac un iubit anul asta, sau viitorul.
CITEȘTI
Pata de cafea pe carte
Teen Fiction" Adio carticica,buna iubire" Dupa sfarsitul brusc al primei mele carti "Dragoste la prima pata de cafea" eu elena3331 va jur solemn ca aceasta carte va fi mult mai interesanta. *Cu ajutorul unor maini stangace si a unei cesti cu cafea, Ella ajunge...