-Deci cum vi se pare noua colega, si vechia mea colega? Rayan imi e prieten bun, un baiat inteligent dar nu destul de inteligent sa isi dea seama cand o peroana nu are chef de el.
-Bai, fata e draguta dar eu raman la Sara, totusi nu m-as supara sa ne facem o data de doua ori de cap.
-Stai la locul tau fratica, eu am vazut-o primul. Plus ai vazut ce forme. Cand eram in gimnaziu era grasuta acum arata belea . Tot nu e toata o silueta dar din nou ai vazut ce forme?Tu ce crezi Nick?
-Cred ca sunteti niste badarani care nu se gandesc decat la prosti. Va credeam mai buni de atat.
-Da, ai dreptate, dar a fost un soc, stii nu ma asteptam sa o vad.Totusi care e parerea ta despre fata.
-Cred ca ar trebuii sa stam departe de ea.
-De ce?
-Pentru ca nu se potriveste deloc grupului si pare enervanta.
-Da frate , sa stii ca acum tu esti cel neghiob, nici macar nu ai vorbit cu ea .
-Stiu.
-Atunci?
-Stii ceva? trebuie sa imi termin proiectul de pe vara si mai am destul. Habar nu am daca il termin pana la ultima ora asa ca taci si lasa-ma in pace.
-Ok domnul , irascibil. Noi mergem sa il cautam pe Tobi.
-Drum bun spunei ca il salut!
Ziua asta devine din ce in ce mai agitata. Mai intai intru in clasa si o vad pe mica plangacioasa. Imi cade fata cu totul , stiu ca am vrut sa o mai intalnesc sa imi cer scuze dar nu l-a scoala. Aici nimeni nu trebuie sa stie ca lucrez , toata lumea crede ca am bani sa cunpar toata scoala. Dupa aflu ca prieteni mei o vor in grupul nostru si acum imi aduc aminte ca am uitat de proiect. Ce mi se mai poate intampla ? abea astept sa ajung....acasa. Nu stiu ce mi-a venit , eu nu mai am casa. Sunt la mana unor oameni care ar putea oricand sa ma dea afara deoarece nu au nici o obligatie si cu toate astea nu o fac. Aseara am reusit sa vorbesc cu fiul lui Ernesto sa nu spuna nimanui nimic .El e cu un an mai mic ca noi si totusi cunoaste toata scoala. A fost de acord , e un tip de treaba dar cam ciudatel. Incerc sa ma indepartez de probleme si sa continui ce am de facut. Asta imi mai trebuie un doi.
Aud vag in fundal cum toata lumea s-a intors in clasa si cum profesori isi tin orele , cea ce e mult spus ei doar fac conversatie cu noi si cam atat. Ultima ora vine fara ca eu sa mai vorbesc cu cineva.Intr-un bun sfarsit am terminat si eu exact cand profesoara ne-a cerut foile.
-Vad ca avem o colega noua! Din moment ce nu ai fost in aceasta clasa anul trecut nu ai stiut nimic de proiect. Vreau o lista cu toate cartile pe care le-ai citit in vacanta si dupa ce voi termina de citit compunerile voi desemna pe cineva sa iti explice ce ai de facut . Vei avea termen 2 saptamani. Dar vreau seriozitate .
Doamna profesoara isi incheie discursul cu un zambet iar Ella raspunde cu un "desigur doamna profesoara.". Ce oficial vorbeste mi-as dorii sa vad daca o mai vor in grup dupa ce au auzit asta. Stiu ca nu voi fi eu cel care o va ajuta deoarece proiectul meu e praf.
In aceasta ora spre deosebire de celelalte facem o multime de lucruri. Liste de lecturi , primim programa pe acest an si caiete idioate care sa ne pregateasca pentru examene.
La sfarsitul orei primim si teme , femeia asta e tare inervanta.Numai de teme nu am chef acum. Trebuie sa imi caut un loc de inchiriat. Doar nu credeati ca voi sta pe capul bietului om nu? Cu bani de la cafenea voi reusi sa gasesc ceva ieftin dar bun si cu bani de la cealalta slujba pot sa imi cumpar cele necesare.
-Vii? Bobo ma striga din usa si observ ca sunt singurul care nu a iesit inca. Ma grabesc sa ii prind din urma iar pe hol ma intalnesc cu toata gasca. Sara, Rayan , Bobo , Moly si Nina toti ma asteapta pe hol.
-Am pierdut ceva?
-Nu frate vroiam sa te intrebm ceva.
-Ce?
-De petrecere, in fiecare an dai cate una in primul wekend din anul scolar. Ce s-a intamplat. Toata lumea ma priveste serioasa iar eu incerc sa par calm si sa gadesc cat mai repede ceva. Daca ar stii ei.
-Nu pot.
-S-a intamplat ceva? Nick stii ca noua poti sa ne spui. Tata mi-a spus ca a fost un accident la voi in familie , ce s-a intamplat?
-Bine fratilor m-ati prins , am avut un accident cu masina tatei eu nu am patit nimic dar masina a fost facuta praf . Eram baut si acum sunt pedepsit . E serios
-Ooo, lasa e bine ca nu ai patit tu ceva . M-am ingrijorat cand am auzit asta dupa ..
(vroia sa mentioneze de moartea mamei, acum intelegeti de ce nu le spun? nu vreau sa imi planga de mila. Cel mai inevant e ca tatal Sarei afla o multime de lucruri in orasul asta)
-Hai sa schimbam subiectul, unde e tobi nici nu am observat ca lipseste.
Tobias nu face cu totul parte din grup e face parte din toate grupusile se intelege ine cu toata lumea si e presedintele consiliului elevilor. E de treaba dar nu pot sa spun ca sunt prieteni la catarama sau ceva.
-O duce pe Ella acasa!
-Si el? Ce aveti toti cu mironosita asta.
-Pai noi credem ca e de treaba, ,e-ar placea sa o luam in grup dar Tobi nu are de ales cu toate ca nu prea ii displace.
-Ce vrei sa spui Sara?
-E verisoara lui!
-Vorbesti serios?
-Cat se poate. Totusi de ce nu o placi?
-Asta l-am intrebat si eu. Spune Rayan privinduma suspicios la fel ca restul grupului.
-Pentru ... Rayan esti pregatit?
-Da frate zi ! Ma aplec spre urechia lui si spun cu voce tare.
-Pentru ca te plac pe tine. Il bat pe umar in timp ce toata lumea rade.Iesim din scoala deoarece am atras atentia secretarei care a inceput sa urle la noi. Femeia aia nu place pe nimeni . Nina se ofera sa gazduiasca ea petrecerea si imi face cu ochiul trimitandu-mi un pupic .
-Chiar imi pare rau pentru pedeapsa ta . Spune Nina cand ramanem doar noi .
-Nu-ti frace griji, e ok. Pot trai fara sa dau petreceri daca ma duc la altele. Ii fac si eu cu ochiul ca sa nu par magar. Se intoarce su spatele facandu-mi cu mana . Parul sau negru se leagana in acelasi ritm cu soldurile. Arata bine daca nu ar intra in patul tuturor din doua vorbe poate ca as luao mai in serios. Imi aduc aminte de discutia baietilor de astazi din clasa , despre formele Ellei. Nu pot sa spun ca nu au dreptate. Forme frumoase par saltaret ochi extraordinari si gene kilometrice. Acele trasaturi finute ale fetei nu au cum sa treaca neobservate. Probabil in acest moment crede ca sunt un nemernic, ca ma prefac ca nu o cunosc dupa ce am varsat cafea pe ea. Si mai rau poate chiar in acest moment ii povesteste ca l-a intalnit pe chelnerul care a facuto sa planga. Stie si cum ma numesc. Imi ontinui drumul cu masina pana acasa unde imi amintesc de cutu.
Marg in curtea din spate si il gasesc dormind asta pana ma vede . Dupa sare pe mine si aproape ma da jos. Incepe sa schelalaie . Probabil isi doreste sa mearga acasa.
-ce faci baiete, ce faci!
il mangai incercand sa nu cad jos cand se urca cu labele din fata pe mine. Atunci un detaliu imi sare in ochi. De sub plana se vede o zgarda argintie pe care scrie Four. Pe spatele zgarzi scrie o adresa si sunt complet hotarat sa plec intracolo chiar acum . Probabil cineva isi face griji chiar acum.
Adresa nu e departe de aici asa ca leg o funie de zgarda cainelui si ma indrept intr-acolo. In mai putin de 10 minunte ajung la aceea adresa si vad o casa mare si vopsita in culori vi. Poarta este inchisa , si nimeni nu pare sa fie acasa. O doamna mai in varsta iese din casa alaturata si ma chama la ea.
-Nu mai stau aici, ei au murit iti dau o adresa unde o poti gasi.
-Oo, va multumesc. Primesc adresa si ma indrept din nou spre poarta unde l-am lasat legat pe Four cineva ori a citit Divergent ori patru este numarul sau norocos. Cand sa plec zaresc numele Evans pe poarta si nu stiu de ce imi suna asa cumoscut. Nici cea de a doua adresa pare mai departe asa ca iau autobuzul. E tare aiurea saa mergi cu un caine. Cobor la cateva strazi diatanta si o iau pe jos. Camd ajung in fata casei observ ca e o casa la fel de frumoasa. Sun la usa dar nimeni nu raspunde.Ma hotarasc sa astept pe veranda pana ce apare cineva, oricum nu am nimic mai bun de facut.
Dupa o ora intreaga sunt deja plictisit de moarte si ma pregatesc sa plec si sa ma intorc mai tarziu. Doar am si teme . Ma ridic de pe veranda si deabea atunci observ 2 siluete care se aproprie. Pare sa fie un barbat si o femeie. Baiatul are mana pe umeri fetei si o strange grijuliu. Cu cat se aproprie cu atat trasaturile si glasurile acestora par sa fie mai cunoscute. Si la nici zece pasi de mine o vad pe Ella cum plange pe umarul verisorului ei care incearca sa o linisteasca, spunanadu-i ca il vor gasi. Pe cine sa gaseasca nu stiu dar.....stai normal ca stiu e cainele ei. Cobor treptele verandei si ajung pe mica alee spre strada. Cei doi par surprinsi sa ma gaseasca acolo dar cand apare Four , Ella nu mai sta pe ganduri si alearga spre el. Cainele o da jos la propriu pe gazon si o miroasa si se joaca cu ea in timp ce ea rade cu gura pana la urechi si il strange cu putere in brate. Cred ca e un caine cam mare pentru o fata, dar cine sunt eu sa judec. Tobias, la fel ca si mine zambeste si se holbeaza la scena ce se petrece in fata noastra. E ciudat pentru ca acum fata plange si rade in acelasi timp repetand ca nu stie ce ar fi facut fara el . Imediat ce scena din fata mea se opreste amandoi isi indreapta privirea spre mine.
-Eu l-am gasit in parc.
-Frate, multumesc l-am cautat vreo 4 ore azi nu mai pun si aseara.
-Da, multumesc, multumesc mult!Pare sa imi zambeasca de data asta sincer nu zambetele pe care le arunca in clasa.
-Nu aveti pentru ce am gasit adresa pe zgarda, totusi ar trebui sa o schimba , si sa scrieti adresa asta.
Tobias se incrunta,iar Ellei i se umezesc din nou ochii fara sa verse insa vreo lacrima, sopteste :
-Da ai dreptate, asa vom face. Dar cu ai ajuns aici pana la urma?
-Mi-a spus o vecina, ca nu mai locuieste nimeni acolo. Si atunci imi amintesc de vorbele femeii a spus ca ei au murit, ea a plecat. Parintii ei sa fi fost cei care au plecat, asta sa se ascunda in spatele acelor lacrimi si in acelor zambete false. Se poate ca acest suflet sa traiasca o poveste asemanatoare cu a mea?
-Deci Nick, vrei sa ramai la masa, Ella fece briose?
CITEȘTI
Pata de cafea pe carte
Teen Fiction" Adio carticica,buna iubire" Dupa sfarsitul brusc al primei mele carti "Dragoste la prima pata de cafea" eu elena3331 va jur solemn ca aceasta carte va fi mult mai interesanta. *Cu ajutorul unor maini stangace si a unei cesti cu cafea, Ella ajunge...