Lonely Wolf

7.Oo...un cuplu nou!

Capitolul VII:Oo...un cuplu nou!

-O ce?spuse concentrat Ray.Spune!urlase a doua oară.

-O iubesc!urlase Luke luându-l de gât pe Ray.

Și așa au început o luptă.

Ray îl lovise pe Luke în stomac,care căzuse la pământ neputincios.Apoi se năpustise asupra lui Luke,care gemea de durere.Am început sa alerg spre ei ca să îi opresc,dar Ray mă împise la o parte.

-Pleacă!urlase cu greu Luke.

-Încetați!le ordonasem,dar nimeni nu mă auzise.

Mă aruncasem pe spatele lui Ray lovindu-l cu pumnii.El se dezechilibrase,mă aruncase la pământ apoi se răsucise și căzuse peste mine,sprijinit în coate.Mă privise atent în ochi,apoi coborâse la buze. O stralucire îi apăruse in ochi.Fața lui se apropiase înebunitor de încet de a mea,dar îi trasem o palmă și mă ridicasem de sub el.Mă aranjasem si o luasem la drum.

-Calla!urlase el în urma mea.

-Lasă-mă!îi răspunsem furioasă.

RAY

"Am făcut-o lată rău de tot,rău de tot".Îmi repetam eu în minte.Am mințit-o și acum nu mai vrea să vorbească cu mine.Sunt un idiot!Un mare,mare idiot!Trebuie să vorbesc cu ea,nu mai pot aștepta.

Am început cu disperare să alerg spre ea,dar ajunsese deja la vilă și se încuiase în camera ei.

-Calla!Deschide te rog ușa,trebuie să vorbim!urlasem eu bătînd în ușă.

-Nu vreau!Pleacă!Te rog!îmi răspunse ea.

După tonul folosit realizasem că plânge.

-Calla!spusem de data aceasta mult mai blând.Te rog,nu mai plânge.o implorasem eu.

-Pleacă!spuse ea.

-Bine!Plec!Dar voi reveni.spusem în timp ce mă îndepărtasem de ușă.

Dar eu nu mă dau bătut.Am coborât scările și am ieșit în curte.Am făcut un tur al casei,apoi am despistat ceea ce vroiam.

În "curtea" din spate e geamul Callei,așa că mi-am luat avânt,am sărit și m-am agățat cu degetele de pervazul ei.Am deschis ușor geamul și nm intrat fără ca ea să sesizeze prezența mea.

Din păcate ea încă plânge.Am pus o mână pe umărul ei iar ea a sărit din pat luând o poziție de luptă.

-Ce cauți aici?!?mă întrebase ea ștergându-și lacrimile cu mâna

Tremura,iar ochii ei erau mai roșii ca sângele.

Își lăsase privirea în jos și se așezase pe pat înfrântă.

-I-a loc!mă invitase ea suspinând.

Privirea tot în pământ și-o ținea. I-am luat bărbia sub degetele mele și am încercat să-i ridic privirea.Ea mă privise undeva în jurul nasului fiindcă,evident,îmi evitase privirea.