Capitolul 10. Amenintari.

10.5K 525 43
                                    

In mod normal, in sinea mea tip de entuziasm,dar acum doar incerc sa par indiferenta. Ii mai arunc o ultima privire si cu asta termin.

-Multumesc,zic si ma indepartez.
Sunt cu spatele la el si ca noroc ca nu ma poate observa cum imi musc buza inferioara.

Pe Christina am pierdut-o prin multime si acum,presupun ca am ora libera,deci o plimbare la biblioteca scolii nu ezita sa apara.

Dau sa urc scarile sa ajung la biblioteca,cand o mana ma opreste.
Ma intorc brusc ca sa dau de doi ochi caprui ce ma fixeaza cu privirea destul de intens. Bratele puternice si musculoase care se vad prin hanorac, le-as putea recunoaste oriunde.
Chasen...

-Ce doresti? Zic cu indiferenta si parca uitand de toate cele intamplate.

Se apropie de mine si ma imbranceste pana ajunge la spatele meu,tinandu-mi mana imobilizata si ea la spate.
Imi saruta tandru gatul,fapt ce-mi provoaca furnicaturi in tot corpul si imi sopteste la ureche...

Pe tine.

~Chasen~

O vad cum ranjeste ca o idioata,lucru ce ma face sa ranjesc si eu. Desi nu prea o pot flata, trebuie sa ma chinui s-o fac. Cateaua asta mica m-a bagat intr-un spital. Am cazut rau de la rangul meu,dar evident ca il voi recupera... ei bine, dupa ce pun mana pe ea.

-Vezi tu Chasen... mereu ti-ai dorit ceea ce nu poti avea. Imi raspunde ranjind si mai mult.

Cum indrazneste cateaua asta?

Furia imi pulsa prin vene,iar aerul era tot mai inexistent. Furie e singurul lucru care il vad in fata ochilor. Inca putin, Kim,inca putin sa ma emervezi si cred ca as fi capabil sa te omor in bataie.

-Esti o catea nenorocita! Ii soptesc la ureche razand,apoi dandu-i drumul si indreptandu-ma spre cantina.

Cand ajung ii vad pe baieti mancand deja. Fara mine.
Asta e foarte ciudat...

-Ce s-a intamplat fratilor? Zic cand ajung in dreptul lor.

Nu-mi raspunde nimeni,doar se uita unul la altul,dupa care il vad pe Dylan. Cu ochii mov si cu un bandaj pe cap,iar din nas ii curge o darma de sange,ceea ce ma face sa ma speriu putin. Nu l-am mai vazut asa niciodata.

-Ce s-a intamplat?zic uitandu-ma la el.

-Am ceva sa-ti spun! Zice el serios.
E prima data cand il vad asa serios si la fel si ceilalti.

-Okay, te ascult,spun serios si eu.

-Am auzit ca i-ai dat papucii lui Amber. Sper ca ai de gand sa te impaci cu ea din nou. Spune el incontinuu serios.

-Ce? De ce frate? Tu parca nu te bagai in treburile mele. Zic revoltat.

-Da, asa e. Dar mi-o iau pe coaja din vina ta. Zice el privindu-ma fix .

-Pai observ. Te bate o blonda,pufnesc ironic.

Il vad cum se ridica nervos si simt cum pumnul sau imi agata pieptul si ma impinge intr-un perete,astefel atragand intreaga atentie din cantina. Inclusiv ochii mei albastri cristalini.

-Asculta aici! E prima data cand iti fac asta si sper ca si ultima. Sti doar ca parintii mei sunt divortati,iar nenorocitul de tata ne-a lasat pe mine,mama si Emily pe drumuri. Oricum incercam sa ne descurcam cum putem,iar mama e mereu plecata de acasa la serviciu ca sa ne intretina. Imi sti bine situatia,Chasen. Dar acum nu e vorba de mine sau cum mi-am luat-o, e vorba ca primesc amenintari si nu pentru mine,ci pentru sora mea. Sti bine ca are doar 5 anisori si habar nu are ce se intampla. Frate,chiar nu vreau sa-i fac rau lui Emily pentru gunoaiele tale.-ia o gura de aer- si n-am cum sa opresc chestia asta. Uita-te cum am ajuns. Nenorocita aia si-a pus 7 dintre matahalele de la firma pe mine. N-am avut cum sa le fac fata singur, dar sora mea si mama sunt totul pentru mine. Deci ai grija ce faci.
Spune dandu-mi drumul.

Inaccesibil [+18]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum