•Me and a psychotic killer•

35.Pact cu deavolul

Fără să mai îmi pese dacă voi fi prinsă sau nu, am intrat în propria casă, rugându-mă ca Emily să nu fie aici. Eram al naibii de nervoasă. Întâi mama lui Kai, apoi propria mama? Nu mai rezistam! Aproape toată lumea părea să știe mai multe despre mine decât eu însămi. Era enervant și incomod. Trebuia să aflu ce fac când am pierderi de memorie, ce pagini lipsesc din raport, de ce mai exact lucrează domnul Fitzgerald pentru mama și care e profilul criminalului.

Am intrat în camera mea, gândindu-mă că mă voi trânti pe pat și voi scăpa de nervi, stres și oboseală, dar când am eu norocul ăsta? O mână bărbătească mă prinse de braț, trăgându-mă într-o parte și lipindu-mă de perete. Buzele necunoscutului îmi atacaseră buzele mele, formând un sărut pasional. Cunoșteam prea bine aceste buze cărnoase. Mi-am înfipt mâna în cârlionții aurii a lui Connor. El își dezlipi buzele de mine, gemând ușor.

-Unde ai fost Olsen? Mor de dorul tău, a mârâit el, după care își lipi buzele de gâtul meu.

Îmi sugea încet pielea, făcându-mă să gem ușor. Buzele lui moi au fost înlocuite de dinții lui ascuțiți, care îmi apucau ușor pielea, după care strângeau cu putere. Astea avea să-mi lase niște urme serioase, dar să fiu al naibii dacă nu se simțea atât de bine acum! Brusc își dezlipi dinții de pielea mea, făcându-mă să scâncesc ușor în semn de protest. Asta îi aduse un mic rânjet pe buze, în timp ce ochii lui îi fixau pe ai mei.

-Nu mi-ai răspuns la întrebare Olsen, a zis el oarecum amenințător.

-Da-le dracului de cuvinte! am spus luându-i fața între palmele mele.

Buzele mele îi prinseră buza inferioară, trăgând-o ușor. Dinții mei apucaseră de buza lui atunci când l-am simțit că vrea să se retragă. Simțeam gustul de sânge, dar asta nu mă făcu să-i dau drumul. Mâinile lui se puseră pe mijlocul meu, ridicându-mă ușor. Picioarele mele se încolăciseră după mijlocul lui instantaneu, în timp ce mâinile mele îi stăteau pe ceafă, trăgându-l mai aproape de mine. Îl doream atât de mult și îl doream acum.

El începu să se îndrepte spre pat. Mă lăsă cu grijă, corpul lui încă fiind lipit de al meu. Greutatea lui îmi zdrobea ușor sânii, dar nu mă plângeam. Mâinile mele se duseră la colțurile tricoului lui. El îmi apucă rapid încheieturile punându-mi-le deasupra patului și apăsându-se tare pe ele.

-Unde sunt? a zis el dur.

-Ce? Despre ce naiba vorbești? am spus speriată.

-Cheile. Știu că tu le-ai luat!

-O mică problemă... nici eu nu le am, am spus zâmbind inocent.

El se apăsă mai tare pe mine, făcându-mă să respir destul de greu.

-Nu te juca cu mine Olsen, a zis amenințător.

-Spun adevărul! Eu te pot ajuta să faci rost de ele, dacă m-ai lăsa să văd profilul criminalului.

-Mmm... de ce aș face asta? a zis plimbându-și limba pe pielea gâtului meu.

Limba lui pe pielea mea mă înnebunea și cel mai rău era că din când în când, dinții lui îmi apucau pielea, o trăgeau ușor după care îi dădeau drumul, asta dându-mi o stare de plăcere și mai mare. Mă simțeam minunat, dar nu puteam să las emoțiile să mă tragă în jos de la țelul meu.

-Pentru că vreau, am reușit să spun printre gemete.

-De ce? a spus continuând să mă "tortureze".

-Pentru că încă vreau să prind criminalul acela nenorocit! am spus fără să mai gem de această dată.

El oftă lung, dându-mi drumul mâinilor. Mă analiză preț de câteva secunde, apoi trase aer adânc în piept, parcă făcându-și curaj.