- de fapt.. cred că mai poate aștepta, mai bine ne grăbim către autobuz.
- ok, îmi zici acasă, hai mai repede.
ne-am urcat în mașină și următoarea jumătate de oră până acasă n-am scos niciunul niciun cuvânt. când am ajuns, ne-am pus hainele la uscat și mi-am luat inima în dinți sperând că o să înțeleagă ce urma să îi spun.
