Bloody Moon

Capitolul 5

Cred ca am uitat sa mentionez, dar in poveste sunt 2 tipuri de vampiri si 2 de varcolaci. Cei din The Vampire Diaries si cei din Twilight.

Elena's point of view 

Trebuia sa imi cer scuze de la Bonnie si Caroline pentru ca am incercat sa le omor. Ma simteam atat de vinovata ca am incercat sa fac asa ceva. Le-am chemat la pensiunea Salvatore si le-am asigurat ca sunt eu insumi acum.

-Bonnie imi pare asa de rau pentru tot ce am facut, este de neiertat. Am fost un monstru, insa sper ca intr-o zi o sa ma poti ierta.

-Esti cea mai buna prietena a mea, normal ca te iert. Ti-am simtit lipsa!

Am luat-o in brate si aproape mi-a venit sa plang. M-am uitat la Caroline si atunci am simtit si mai multa iubire.

-Caroline, tu ai crezut in mine si cand paream fara sansa. Imi pare rau!

Am luat-o si pe ea in brate, eram asa fericita sa fiu din nou alaturi de prietenele mele. Sper doar ca ele sa accepte sa vina cu mine in Forks.

-As vrea sa va rog ceva, nu este obligatoriu insa m-as bucura foarte mult daca ati accepta. Vreau sa ne mutam in Forks pe perioada liceului.

-Ce?, au intrebat la unison.

Le-am explicat ca daca accepta, Rosalie se va ocupa de actele necesare si ca aveam nevoie de ele acolo cu mine si ele au fost de acord. Ma gandeam la familia Cullen si la cat imi lipseau toti. Maine aveam sa imi cer scuze de la Matt si sa imi fac bagajul.

A doua zi eram gata sa plec si m-am gandit sa ii iau ceva de mancare. Cand am ajuns acolo Matt invata impreuna cu Caroline.

-Buna, Matt.

-Elena.

Fata ii s-a luminat cand m-a vazut si mi-a venit sa plang. Dupa tot ce ii facusem inca se bucura sa ma vada. M-a luat in brate si am stiut ca sunt iertata.

-Mi-ai salvat viata. Macar atat pot face pentru tine, Elena.

-Asta facem noi. Ne salvam unul pe altul.

Era weekend si mai era putin pana cand trebuia sa ma mut. Am vrut sa constrang pe cineva pentru o casa insa Rosalie s-a ocupat de tot, ne-a inchiriat ea o locuinta. Cand m-am trezit luni dimineata incepeam sa am fluturi in stomac si sa fiu emotionata. Oare Edward ma va recunoaste? Aveam sa il fac sa isi reaminteasca daca nu m-ar fi recunoscut insa totusi ma intrebam daca amintirea mea era mai puternica decat constrangerea. Afara era innorat insa ora de sport se tinea afara in curte, eram eu impreuna cu Bonnie, Caroline si noi mei colegi. Noi nostri colegi pareau foarte interesati de mine si Bonnie, ne puneau tot felul de intrebari despre noi si Mystic Falls. Ne incalzeam cu toti la soare cand am vazut ca apare masina lui. A iesit din ea si nu m-a observat. De fapt cred ca se uita dupa cineva prin parcare. 

-Dupa cine te uiti?, m-a intrebat Bonnie. 

-Dupa nimeni.

A zambit cu subinteles si eu am continuat sa ma uit cum el merge spre o fata. Caroline mi-a aparut in fata si m-a tras in sus. Avea pe fata zambetul ei caracteristic de "Viata e frumoasa si nimic nu ma doboara!" 

-Misca-te mai mult, profesorul se uita la noi.

-Vin imediat. 

M-am dus in directia in care Edward a pornit, pana la o cladire si i-am vazut pe cei doi indepartandu-se. Ii vedeam vorbind, discutau lucruri banale, despre scoala. Probabil ca Edward era doar amabil cu acea fata, mi-am spus eu si m-am intors la ceilalti. Am continuat ora de sport sperand sa am azi o sa am cel putin o ora cu el. Din fericire dorinta mi s-a indeplinit pentru ca am avut biologie a treia ora si il vedeam si pe el cum se indreapta inspre sala de curs. Am luat loc in prima banca incercand sa nu il privesc direct in ochii si sa ii atrag foarte mult atentia. Fata cu care il vazusem astazi a aparut si ea si s-a asezat langa el in a doua banca. Ok, asta devine ciudat insa din nou mi-am spus ca nu am de ce sa-mi fac griji, nu e ca si cum Edward a chemat-o langa el. Langa mine s-a asezat o fata draguta, bruneta si cu pistrui pe fata.

-Salut, eu sunt Sandra.

-Elena, imi pare bine sa te cunosc!

Profesorul a inceput sa predea si cam pe la jumatatea orei m-am intors spre ei si el a facut la fel. Am zambit, iar el se uita acum socat la mine. M-am intors cu fata spre profesor, bucuroasa ca ma observase in sfarsit. Intrebarea era daca m-a recunoscut sau nu. Am iesit de la ora grabita sa i-au masa cu fetele si sa le povestesc cum a decurs ora mea cu el. Rosalie m-a vazut zambitoare si a zambit si ea aratandu-si dantura perfect alba cu care uneori ii speria pe oameni.

-Deci ce s-a intamplat?, intreaba Bonnie.

-M-a vazut si a ramas total socat.

-Si te-a recunoscut?

-Nu stiu, am spus eu putin iritata. Cand s-a terminat ora nu am mai ramas acolo, am venit grabita aici.

-Poate ca de asta nu a spus nimic inca, nu i-ai dat ocazia sa spuna ceva.

-Poate.

La pranz toata lumea se invartea pe la masa noastra vrand sa ne cunoasca si multi baietii se uitau mult prea insistent, devenea foarte enervant. Baietii astia mai aveau un pic si salivau insa nu stiau ca la masa asta se afla 2 vampiri si o vrajitoare, asta ar fi putut sa ii calmeze. Il vedeam pe Edward incordat si cred ca avea maxilarul inclestat. Alice s-a uitat si ea la masa noastra insa si-a intors privirea la fel de repede, dezinteresata de noi. Emmett mi-a facut cu ochiul si Jasper zambea. Rosalie era clar cea mai afectata intrucat se abtinea cu greu sa nu se uite prea mult in directia noastra. Pentru maine trebuia sa-mi spal uniforma de majoreta pentru ca datorita lui Caroline acum eram inscrisa in echipa de majorete.