Elena's point of view
Eram atat de trista, desi ma invinuiam partial pentru ceea ce tocmai vazusem. Era numai vina mea...
-Vreau sa mor. Trebuia sa mor in acel accident, Rosalie.
-Nu vorbi asa! Meriti sa traiesti. A gasit pe altcineva, mare scofala. Asta s-a intamplat doar pentru ca nu isi mai aminteste de tine. El te iubeste mult si tu stii asta, esti viata lui.
Poate ca Rosalie avea dreptate insa voiam sa mor acum mai mult ca niciodata. Nu mai suportam durerea asta. Mi-am amintit aceea senzatie de sufocare atunci cand ma aflam sub pod, in apa si ma innecam. A fost placut sa nu mai fiu constienta, nu mai simteam durerea si nu mai stiam nimic.
-Vei lupta pentru el Elena, pentru ca asa esti tu! O luptatoare si nu te las sa te dai batuta.
-Mersi, Rose.
I-am zambit printre lacrimi si am luat o hotarare. Aveam sa astept sa vad cum decurge relatia lor si daca lucrurile nu aveau sa mearga aveam sa fim din nou impreuna si daca relatia lor avea sa functioneze, daca el era fericit alaturi de ea... Ei bine atunci aveam sa plec si sa il las in pace pentru totdeauna. Merita asta, merita sa fie fericit pentru ca eu am fost o lasa si am plecat pur si simplu. L-am abandonat atunci cand viata mea a devenit prea grea, desi stiam cat de nefericit era singur. Stiam cat de singur se simtea inainte sa ma cunoasca pe mine, era nefericit si totusi am fost egoista si am plecat pentru ca nu am fost in stare sa fac fata suferintei atunci cand Jeremy a murit. Mi-am sters lacrimile si m-am uitat la ceas. Probabil ca acum trebuia sa fiu la antrenamentele majoretelor. Oh doamne, Caroline o sa ma omoare pentru ca nu m-am dus astazi. Am auzit de jos pasi, semn ca in casa a mai intrat cineva. Cand am coborat am ramas uimita sa vad ca era vampirul Marcel si nu era singur, ci impreuna cu 2 dintre vampiri lui care puteau umbla ziua. Rosalie a coborat si ea si ii privea cu atentie, nestiind cine erau ei. Se gandea daca sunt sau nu o amenintare pentru mine.
-Scuze pentru intarziere, am auzit ca ai fost rapita.
-Sunt bine acum, nu am fost rapita si nu am nevoie de ajutor. Scuze ca nu te-am anuntat mai repede.
S-a incruntat insa nu a mai spus nimic, probabil il deranja ca interventia lui fusese inutila. Ma imprietenisem cu el de cum ajunsesem in New Orleans si imi spusese ca am mult potential ca vampir insa fata pe care o cunoscuse el atunci nu eram eu. Acea fata era un monstru cu sange rece. Marcel se uita acum curios la Rosalie si cred ca se gandea la crimele facute de ea in New Orleans, cei 4 vampiri. Insa stia ca nu era teritoriul lui si ca nu putea sa ii faca nimic fara sa suporte consecinte pentru faptele sale. A plecat, nu inainte sa ne imbratisam si sa ii promit ca o sa ne revedem in New Orleans intr-o zi.
-Cine era?
-Vampirul Marcel, l-am cunoscut in prima mea zi in New Orleans. Este un fel de lider al vampirilor acolo.
Rosalie a mai ramas la mine o ora si a plecat inapoi la scoala. Eu m-am gandit sa pregatesc ceva de mancare pentru Bonnie asa ca m-am pornit spre magazin pentru ca ramasesem fara provizi.
Rosalie's point of view
Cand am fost sigura ca nimeni nu se uita am iesit din padure si m-am indreptat spre masina vazand ca restul fratilor mei sunt deja acolo. Alice m-a privit insistent tot drumul spre casa si asta m-a enervat insa nu am spus nimic. Stiam ca ma vazuse cu Elena si acum isi punea mii de intrebari. Ma intrebam daca ar fi mai bine sa ii spun sau nu adevarul. Cred ca nu, Elena mai voia sa astepte o perioada, nu voia ca ceilalti sa stie inca, iar eu ii respectam decizia. Totusi stiam ca Alice m-ar fi ajutat, ar fi insistat impreuna cu mine ca Elena sa se reintoarca in familie. Si totusi aveam nevoie de Elena sa ii aminteasca pentru ca, fara amintirile cu Elena, ce garantie aveam eu ca Alice ma va crede? Ar fi zis ca delirez si iar fi spus lui Edward despre asta. Si chiar nu stiu cum ar fi reactionat el, nici el nu m-ar fi crezut pe cuvant. Cand am ajuns acasa Alice a vrut sa ma traga deoparte insa am evitat atingerea ei.
-Stii deja ca n-am sa-ti spun nimic asa ca lasa-ma in pace!
Esme ne-a vazut si s-a intristat. Nu-i placea sa ne vada certandu-ne si m-am grabit in camera mea pentru a nu ma simti vinovata vazand-o asa trista. Sus, in drumul meu, l-am vazut pe Edward si l-am intrebat in gand " Cum merge cu Bella?". S-a intors spre mine si m-a privit incruntat.
-Ce-ti pasa tie?
Am ridicat din umeri, avea dreptate, nu imi pasa insa speram sa se desparta de ea. Am gasit un colier de argint dragut printre bijuteriile mele si l-am pus deoparte intr-o cutiuta mica, aveam sa il dau Elenei cand se va intoarce acasa. Stiu ca Alice va fi asa de bucuroasa ca s-a intors incat va da o petrecere si asta va fi cadoul meu de bun venit.
Elena's point of view
A doua zi ma cam impiedicam si ma incurcam la repetitile dansului majoretelor. Nu era vina mea, nu ma puteam concentra deloc din cauza evenimentelor de ieri. Abia asteptam sa ma schimb si sa plec acasa. Spre noi a venit un baiat pe care cred ca il cheama Mike, se uita insistent la mine. Asta era scaparea mea, m-am scuzat si l-am tras deoparte.
-Buna, Mike. Te-as putea ajuta cu ceva?
Zambeam pentru ca ii eram recunoscatoare ca ma salvase de la chin. El se uita hipnotizat la mine. Oare mi-am folosit puterea de constrangere fara sa imi dau seama?
-Ma intrebam daca vrei sa vii la o petrecere. Se tine la cascada.
-Aveti o cascada aici?
-Da, te pot conduce acolo daca vrei.
-Multumesc, dar ma descurc. Pot sa vina si prietenele mele?
-Sigur ca da!
CITEȘTI
Bloody Moon
VampireElena Gilbert a fost prima iubire a lui Edward Cullen, însă o serie de evenimente nefericite au forțat-o pe Elena să ia o decizie drastică. Înainte să îşi oprească sentimentele, i-a constrâns pe Edward, Alice şi Esme să o uite, iar restul familiei C...
