Elena's point of view
Am inceput sa ne sarutam din nou si am simtit in spate privirile curioase ale lui Bonnie si Caroline care ne spionau. Am putut sa o aud pe Bonnie spunandu-i lui Caroline "Misiune indeplinita!". Mi-as fi dorit ca si ele sa simta fericirea si iubirea pe care o simt eu acum.
-Sa mergem acasa.
Acasa. Suna asa de bine, mai ales cand o spunea el. Imi era asa dor de casa si de familia mea. Am fugit inspre casa, tinandu-ne de mana si de cum am intrat, Rosalie m-a luat in brate fericita ca ma vede. Carlisle s-a apropiat si m-a imbratisat si el. Eram atat de emotionata, nu ii vazusem de foarte mult timp.
-Bine ai venit acasa!
-Mi-a fost dor de tine, tata!
Toata atentia celor din casa era asupra mea, unii ma priveau zambind, doar Esme si Alice nu intelegeau ce se petrece. Le-am constrans si pe ele sa isi aminteasca, au fost si ele foarte fericite sa ma revada. Se pare ca de cand am plecat Alice si Rose nu mai fusesera prietene la fel de apropiate, dar acum se imbratisau si isi cereau scuze ca au fost asa distante. Alice era ingandurata si puteam sa imi dau seama ca deja planuia petrecerea mea de bun venit. Iubeam petrecerile organizate de Alice.
-Sunt suparata pe tine ca ai plecat asa de langa noi, dar ma bucur foarte mult ca ai venit din nou acasa, imi spune Esme.
-A fost necesar sa plec pentru o perioada. Planuiam oricum sa ma intorc candva, Rosalie a fost, insa cea care m-a ajutat. Nu stiu ce m-as face fara ea.
-Nici noi nu stim ce ne-am face fara tine.
Imi fusese dor de privirea materna a lui Esme si de imbratisarile ei calde. Mama mea era moarta de cativa ani, insa Esme ii luase locul din orice punct de vedere. Inca imi e dor de mama mea, insa prezenta lui Esme in viata mea ma mai consola.
-Acum ca esti din nou acasa vei putea veni la nunta mea cu Emmett.
-Abia astept!
Rosalie si Emmett erau deja casatoriti, insa preferau sa repete ceremonia odata la cativa ani. Rosalie s-a dus in fata lui Edward si il privea cu superioritate, stand cu bratele incrucisate. Oare ce avea de gand sa faca?
-Cred ca merit si eu ceva pentru ca am adus-o inapoi acasa.
-Multumesc mult, Rosalie. Esti o sora minunata! Nu-ti voi putea multumi niciodata indeajuns.
-Si?
-Si te iubesc.
-Si?
-Si imi pare rau ca am spus vreodata ca esti enervanta. Nu stiu ce m-as fi facut fara tine.
-Si?
-Gata, Rose nu-l mai chinui!
Am spus-o cu amuzament si m-am lipit de el. Toti au inceput sa rada si eu doar i-am privit cu iubire. Chiar ii iubeam mai mult ca orice si as face orice pentru ei. Speram ca Carlisle sa nu afle vreodata de crimele pe care le comisesem si sa fie dezamagit de mine. Nu as fi suportat ca niciunul din ei sa fie dezamagiti de mine. Era mai bine sa pastrez detalile astea pentru mine.
-Imi pare rau daca v-ati suparat, dar am crezut ca asa e cel mai bine.
-Nu-ti face griji, nu putem sta suparati pe tine, a spus Esme zambareata. Ne bucuram mult ca ai venit acasa!
-Si sa nu mai pleci, spune Edward cu seriozitate.
-Va trebui sa o constrangi pe Bella sa uite faptul ca noi suntem vampiri. Si apoi putem sa ne mutam din oras.
Am hotarat sa o constrang pe Bella cat mai curand si apoi aveam sa ne mutam saptamana viitoare. Bonnie si Caroline aveau sa se intoarca in Mystic Falls. Caroline avea sa ni se alature si ea peste cativa ani, iar Bonnie avea sa aiba o viata umana normala in Mystic Falls. Pe cat de normala se poate atunci cand esti vrajitoare. A doua zi m-am hranit inainte sa o constrang pe Bella. Aveam nevoie de energie. Fiecare avea ceva de facut, Edward facea transferurile la o alta scoala, Carlisle muncea la spital, Rosalie se ocupa de masini. Alice, ca de obicei, se ocupa de haine si Esme o ajuta. Doar Emmett si Jasper erau la vanatoare. Stiam ca abia astept petrecerea data de Alice in cinstea reintoarceri mele acasa. Am zambit bucuroasa sa vad ca Alice a mea nu se schimbase deloc. Am ajuns in fata casei fetei umane si am asteptat-o sa iasa. Camioneta ei nu era acolo insa o auzeam apropiindu-se, motorul ala facea un zgomot infernal. Am asteptat pana cand a coborat din masina si am fugit in spatele ei. M-am incruntat la gestul meu, asa obisnuiam sa fac inainte in New Orleans atunci cand vanam. Era acum ca un fel de instinct sa ma furisez asa. Am intors-o spre mine si am fixat-o cu privirea.
-Vei uita ca ai intalnit familia Cullen si ca exista vampiri.
S-a uitat urat la mine scotand ceva din geaca. Cand m-am uitat am ramas socata. Era o tepusa si acum realizam ca miroase a verbina. Mi-a bagat in stomac tepusa si simteam cum ma arde pe dinauntru. Cu siguranta o inmuiase in verbina.
-Imi pare rau, dar trucurile tale nu mai au efect asupra mea!
A mai scos o ţepusa si a incercat să mă strapungă cu ea, insă am lovit-o tare in picior si s-a prăbuşit gemând de durere. Aparent am subestimat-o prea mult, nu credeam ca va avea curajul sa ma atace.
-Nu mă poti omorî, sunt deja moartă! Sau chiar si mai bine, sunt un vampir, ceea ce tu nu o să fi niciodată.
-Edward era al meu, hoaţo!
-A fost al meu, inainte ca voi să vă intalniţi macar!
Am lovit-o in cap si ea a lesinat. Nu aveam timp de asa ceva, aveam să o rog pe Caroline să se ocupe de chestia asta. Toata discutia asta mi-a creat nervi si nu vreau sa fac ceva necugetat, ceva ce aveam sa regret. Era mai bine sa o las pe Caroline sa se ocupe de constrangerea ei.
CITEȘTI
Bloody Moon
Про вампировElena Gilbert a fost prima iubire a lui Edward Cullen, însă o serie de evenimente nefericite au forțat-o pe Elena să ia o decizie drastică. Înainte să îşi oprească sentimentele, i-a constrâns pe Edward, Alice şi Esme să o uite, iar restul familiei C...
