Capitolul 9

295 15 0
                                    

Rosalie's point of view

Alice chiar era nervosa pentru ca Edward se certase cu nimeni aia? In mod normal as fi fost nervoasa pe ea, dar eram mult prea fericita de aceasta veste ca sa ma mai supere ceva. Nici macar nu imi puteam ascunde fericirea. Dar intr-un fel o inteleg pe Alice. Daca ar fi vorba despre Elena stiu ca si eu as fi reactionat la fel ca ea. Ba nu, chiar mai rau. L-as pocni pe Edward in cap pana s-ar impaca cu ea.

-De ce nu ai fost mai atent? Uite ce ai facut!

-Edward, putem vorbi?

Alice avea sa vada ce urma sa vorbim insa chiar nu imi pasa, Edward m-a examinat apoi a incuvintat si ne-am dus in alta camera, singuri. M-am hotarat sa nu ii spun nimic verbal lui Edward ci sa il las doar pe el sa vorbeasca si eu doar sa gandesc ce aveam de zis.

"Stiu despre Elena, am vazut felul in care o privesti si nu sunt deloc suparata pe tine ca te-ai despartit de Bella. Evident, nu o suportam. De fapt, cred ca ar trebui sa o chemi pe Elena la o intalnire."

Eu doar zambeam ingaduitoare si el se uita socat la mine.

"Te rog doar gandestete la ce ti-am spus, imi place fata asta si chiar cred ca te place si ea pe tine."

-Crezi?

A incercat sa isi ascunda speranta din glas si eu am chicotit incuvintand. A zambit dupa un timp si m-a imbratisat.

-Multumesc, Rose.

Ma bucuram sa vad ca nu se impotrivea idei mele si chiar abia asteptam sa vad cum va decurge intalnirea dintre ei doi. Va trebui sa imi povesteasca absolut tot.

"Imi vei spune tu cum decurge intalnirea sau trebuie sa te urmaresc ca sa aflu?"

-Mai bine iti povestesc eu.

-Ok.

Eram bucuroasa ca puteam sa vanez maine impreuna cu Carlisle si sa mai vorbim despre Elena. Vom putea vorbi despre ce vrem avand in vedere faptul ca Alice avea sa fie cu ochii pe Edward. Oare cat mai avea Elena pana se intoarce inapoi in familie? Voiam deja sa-i povestesc atatea lucruri.


Edward's point of view

Nu doar comportamentul lui Rosalie m-a uimit ci si al meu. Eram in fata casei Elenei si aveam emotii la fel ca un adolescent uman, ceea ce nu eram. Am vrut sa bat la usa, dar s-a deschis pur si simplu inainte sa apuc si puteam auzi pe cineva care respira, sunetul venea de undeva din sufragerie. Probabil era Elena si se pare ca se uita la un film. Am inaintat in sufragerie si am vazut-o stand pe canapea, urmarind atenta un film. Sufrageria nu era cine stie ce, avea o canapea lunga de culoare crem, iar langa se aflau doua fotolii albe. Televizorul nu era unul prea nou si statea pe o masa dreptunghiulara, scunda din lemn de cires. Pereti erau vopsiti portocaliu la fel ca o piersica. Elena era imbracata in haine simple insa tot arata la fel de frumoasa ca un inger. Nu m-a auzit cand am intrat asa ca mi-am dres glasul pentru a-i atrage atentia. A tresarit si si-a intors rapid privirea spre mine.

-Imi cer scuze ca am intrat, dar usa era deschisa.

-M-ai cam speriat... Te pot ajuta cu ceva?

-Ma gandeam sa te intreb daca esti libera maine seara.

Daca as fi fost uman, probabil as fi inrosit acum. Era stupid sa ma simt asa de emotionat insa fata asta trezea sentimente nestiute in mine.

-Credeam ca esti cu Bella.

-Nu chiar... sa spunem doar ca este complicat.

-Pai, daca sunteti inca impreuna va trebui sa te refuz, spune ea incruntata.

-Nu mai suntem impreuna.

A zambit larg atunci cand mi-a auzit raspunsul, avea un zambet asa frumos, hipnotizant si inocent.

-Atunci sunt libera.

Am zambit bucuros ca a acceptat sa ne vedem si m-am retras la timp sa vad ca prietenele ei s-au intors acasa. Erau aceleasi prietene carora le citisem gandurile in cantina scoli. Fata blonda avea ochii albastri si o privire copilaroasa, o chema Caroline. Cealalta, Bonnie, era cea mai scunda, avea ochii verzi si par brunet. Acum Bonnie ma privea, atenta. Le-am salutat gandindu-ma ca o sa o las pe Elena sa le povesteasca motivul pentru care ma aflu aici. M-am retras in padure, hotarat sa ascult conversatia. Stiam ca era nepoliticos insa eram de-a dreptul curios.

-Ce facea Edward aici?

-M-a chemat la o intalnire.

M-am incruntat. Spusese asta atat de simplu si nepasator, ca si cum nu era mare lucru. Probabil ca doar era atenta la film, ma consolam eu.

-A aflat?

-Nu si nu stiu cand o sa ii spun.

Sa-mi spuna ce? Eram atat de curios si gandurile lor nu imi dezvaluiau nimic folositor. Fetele nu au mai spus nimic si deci am plecat spre casa pentru a impartasi vestea buna cu Rose, singura care parea sa ma sustina acum. Desi cred ca e cam mult spus. Stiam ca Esme si Carlisle aveau sa ma sustina indiferent de ce decizie aveam sa iau. La fel si Emmett. Am vrut sa o chem pe Rose sa vorbim la mine in camera insa ma astepta deja in drum.

-Deci?

-A spus da!

Era evident bucuroasa de vestea auzita si am pornit amandoi zambareti inapoi spre casa. O iubeam deja pe Rosalie, era sora mea pana la urma, insa acum tineam mai mult la ea. Putea fi o sora buna atunci cand nu era egoista si rece. Era destul de ciudat sa o vad atat de intelegatoare.


Elena's point of view

Eram in drum spre un mic restaurant, ales de Edward. A vrut sa vina el dupa mine insa am insistat sa vin de una singura, voiam sa fiu eu cu gandurile mele inainte de intalnire. L-am vazut, statea intr-un colt retras si parea trist. M-am apropiat de masa la care se afla, confuza si ingrijorata pentru el.

-Ce s-a intamplat? Esti bine?

-Poate ca nu ar fi trebuit sa ne intalnim.

Stai, ce? Ce s-a intamplat cu el? Avea dubii? Probabil ca se simtea prost din cauza ei.

-E din cauza ei...

S-a uitat trist la mine, dar si atent in acelas timp. Il deranja sa stiu ce gandeste, parea jenat.

Bloody MoonUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum