PERSPECTIVA GABRIEL.
- Lasă-mă în pace, aud ţipatul mamei şi intru în casa lăsând-o pe Talia în urmă pentru că vroiam să văd ce de ce ţipă.
Merg în living şi o găsesc pe mama pe canapea în timp ce tata încerca să îi vorbească şi pentru că ea nu îl lasă el o prinsese de mâini şi o ţinea. Mama încerca să scape dar el strângea şi m-ai tare făcând-o pe mama să scâncească.
- Dă-i drumul imediat, tip eu şi două perechii de ochii se îndreaptă spre mine.
- Nu te băga, asta este între mine şi mama ta, îmi spune tata şi eu mârâi ducându-mă spre el şi trăgând-o pe mama din strânsoarea lui.
- Ce dracu se întâmpla cu tine? Nu te m-ai recunosc, niciodată nu ai fost violent m-ai ales cu mama pe care ştim cât de mult o iubesc, îi spun eu şi el se aşează pe canapea.
- Care este problema ta până la urmă? Mă întreabă tata şi eu mârâi nemulţumit de situaţia în care am adus-o pe Talia acasă.
- Problema mea este că distrugi familia asta, îi spun eu nervos.
- Oh da se vede ca eu sunt cel care o distruge. Nu e ca şi cum tu bei ca un alcoolic, sorta prefera să se căsătorească cu un mincinos şi fractu şi-o trage cu toate târfele pe care le găseşte, tipa tata la mine.
- Ai grijă cum vorbeşte de noi să nu iţi pară rău şi să fie prea târziu, îi spun eu şi când aud un icnet îmi întorc privirea spre uşă unde erau cele trei.
- Cine m-ai sunt şi ele? Mă întreabă tata şi eu îi fac semn cu degetul că dacă m-ai spune ceva îl iau la pumni.
- Tati cine este omul ăsta care ţipa la tine? Întreabă Marie venind spre mine ca să o iau în braţe.
- Tati, şopteşte mama şocată de ceea ce auzise.
- Scumpo ei sunt părinţii mei Lena şi David, îi spun eu micuţei din braţele mele.
- Oh îmi pale bine să vă cunosc, spune ea şi o văd pe mama cum îşi duce mâinile la gură.
- Scumpo cred că ar fii m-ai bine să mergem să aşteptam în hol până termină ei de discutat, îi spune Talia şi eu dau din cap în semn că nu.
- Tati mami ta plânge cum plângea şi mami mea când credea că nimeni nu o vede, îmi spune Marie şi eu mă uit la Talia apoi la mama care într-adevăr plângea.
- Este bucuroasă să vă întâlnească. Nu-i aşa mama? O întrebă pe mama şi ea da din cap apoi se apropie de mine.
- Aşa este scumpo, spune mama şi mi-o ia pe Marie din braţe.
- Mami pot să mă joc cu tanti Lena mâine? Întreabă ea şi o văd pe Talia cum se uită spre mine.
- Sigur că o să ne jucăm scumpo şi poţi să im spui bunico, spune mama şi mă uit spre tată care pufnea nervos.
- Nici să nu îndrăzneşti, mârâi eu şi el nu spune nimic.
O linişte apăsătoare se lasă şi imediat aud mate chiorăind şi îmi dau seama că sunt ale lui Marie, Talia şi Denise pentru că nu le-am lăsat să mănânce.
- Mama poţi să te duci tu cu ele la bucătărie să mănânce pentru că nu le-am lăsat să mănânce, îi spun eu mamei şi ea zâmbeşte spre micuţă din braţele ei.
- Îţi place ciocolată? O întreabă mama.
- O ador, spune Denise şi când îşi dă seama că a spus-o cu voce tare îşi pune mâna la gură.