PERSPECTIVA MICHAEL.
Intru în casa după două zile în care practic am dispărut într-o mică vacanţă romantică cu unul dintre modelele unchiului Paco. Bine poate nu a fost romantică pentru că eu nu sunt deloc romantic când vine vorba de fetele cu care mi-o trag dar asta este cu totul o altă poveste dar să revenim la cele importante. Intru în livingul casei şi imediat mă trezesc cu o fetiţă micuţa care vine alergând spre mine bucuroasă.
- Tati, spune ea şi se arunca în braţele mele.
O prind pentru că nu vreau să o las să cadă şi imediat ea mă pupa pe obraji tinzându-mi fata cu mâinile ei micuţi.
- Tati vrei să te joci cu mine şi Denise? Mă întreabă ea şi eu mă uit şocat spre fata de pe podea.
- Eu nu sunt tatăl tău, spun repede şi o văd pe fetiţa cum se întristează.
- Dar mi-ai spus că o să fii tatăl meu, spune ea şi eu o las jos uitându-mă spre ea.
- Nu ştiu cine te-a minţit micuţo dar eu nu sunt tatăl tău, îi spun ei şi ies din living nervos ducându-mă în camera mea.
***
Ies din cameră pentru că de la parter se auzea o zarvă mare de parcă cineva se certa aşa că mă duc repede acolo. Intru în living şi îmi văd tatăl şi fratele certându-se în timp ce mama vorbea la telefon şi spre surpriza mea Talia era şi ea aici şi plângea în timp ce bunica încerca să o facă să se liniştească.
- Ce le-ai făcut, tipa Gabriel la tata.
- Ai înnebunit băiete, cum poţi să spui că le-aş face ceva rău unor fetiţe. Pentru numele lui Dumnezeu poate că nu am fost fericit că le-ai adus aici dar asta nu înseamnă că le dau afară din casă când mama lor este plecată, spune tata şi eu chiar nu înţelegeam despre ce vorbeşte.
- Ce naiba să m-ai întâmplat iar? Întreb eu şi toţi se întorc spre mine.
- Frate spune-mi ai văzut două fetiţe, una de trei ani şi una de nouă ani? Mă întreabă el şi eu înjur zgomotos.
- Nu te m-ai certa cu tata cred că eu sunt cel vinovat, spun eu şi fratele mei îşi întoarce faţa spre mine iar de data asta nervos.
- Ce ai făcut? Mă întreabă el.
- Fetiţa mai mică a sărit în braţele mele şi mi-a spus tati şi eu i-am spus că nu sunt tatăl ei şi la naiba nici nu mi-a trecut prin cap că te confundă cu mine, îi spun eu încercând să mă scuz.
Îl văd pe Gabriel cum se uita la Talia apoi se îndreaptă spre mine şi imediat mă prinde de tricou dându-mi un pumn.
- Dacă vreuna dintre ele păţeşte ceva o să am grijă să te bag în spital, îmi spune el în timp ce iese din living cu Talia pe urmele lui.
Toată lumea se uita la mine şi la naiba chiar nu am vrut ca cele două să plece dar de unde să ştiu că ea mă confundă cu Gabriel. Nici nu ştiam cine este fetiţa. Bunica se uita la mine tristă şi îmi dau seama că este dezamăgitor de mine. Nu spun nimic doar mă aşez pe fotoliu şi aştept la fel ca toată lumea ca cele două fetiţe să apăra tefere.
PERSPECTIVA GABRIEL.
Sentimentul de îngrijorare mă înnebunea, mă îngrozea şi mă făcea să cred că pot să fiu în stare să omor pe cineva doar ca cele două să se întoarcă tefere. Angajaţi deja răscoleau proprietatea în lung şi lat căutându-le în timp ce poliţia le caută pe cele două prin tot oraşul. Datorită cunoştinţelor mamei şi ale tatălui meu nu a fost nevoie să aşteptăm 48 de ore ca să înceapă căutarea şi asta mă linişte-te pentru că aş murii de nervi dacă ar trebui să aştept şi ştiu că şi Talia este la fel de nervoasă şi îngrijorată pentru siguranţa lor.
- Nu este vina ta, îmi spune ea şi eu oftez în timp ce pornesc maşina şi plecăm spre vechea casă acelor trei.
- Nu ai dreptate este vina fratelui mei şi dacă păţesc ele ceva el o să fie îngropat cu mâinile mele, spun eu nervos.
- Este vina mea trebuia să le spun fetelor că ai un frate geamăn şi să întrebe înainte ca să ştie cine este, spune ea şi mie mi se rupe inima când o văd aşa de tristă.
- Nu este vina ta iubito este vina fratelui mei şi o să mi-o plătească pentru că nu ştie să îşi spune numele înainte să fac vreo prostie, spun eu şi ea oftează.
Tot drumul până la vechea lor ca să mi-am făcut griji pentru ele. Îmi era frică să nu păţească ceva, să nu cumva vreun idiot să se ia de ele sau cineva să le răpească sau să nu fie atente şi să dea vreo maşină peste ele. Nu i-am spus Taliei că vreau să o adopt pe Marie şi încă nu este momentul potrivit să îi spun, vreau să îi spun peste patru zile când vă devenii majoră pentru că vreau să fie un cadou. Opresc maşina în faţa blocului acela şi imediat ies alergând spre apartamentul dezafectat în care stăteau ele. Intru şi mârâi nervos când văd că nu sunt acolo.
- Nu sunt aici, şoptesc eu când Talia intra în urma mea.
- Gabriel îmi e frică, şopteşte ea şi eu o trag în braţele mele.
- O să le găsim iubito, iţi promit, spun eu şi chiar trebuia să le găsim.
Urcam în maşină şi începem să le căutăm prin toate locurile unde credea Talia că ar putea să se ducă în timp ce mă rugam în sufletul meu să le găsesc bine pentru că nu aş suporta să ştiu că Talia o să mă urască. Era aproape dimineaţa când telefonul mei începe să sune.
- Aţi aflat ceva? Întreb eu în şoaptă pentru ca Talia adormise lângă mine.
- Vino repede acasă, îmi spune bunicul şi închide telefonul.
Am pornit spre casa cu viteza şi rugându-mă ca cele două fetiţe să fie acolo pentru că dacă nu erau nimic nu îl m-ai scăpa pe Michael de nervii mei. Opresc maşina în faţa casei şi mă dau jos apoi o iau încet pe iubita mea adormită în braţe şi merg spre casa cu ea dormind în braţele mele. Merg în living şi imediat ce văd că cele două sunt acolo oftez de uşurare.
- Talia scumpo trezeşte-te, îi şoptesc eu la ureche şi ea deschide ochii încet.
- Ce să întâmplat? Mă întreabă ea.
- Uite şi îi arăt canapeaua unde cele două micuţe dormea.
Marie dormea în braţele tatălui meu iar Denise cu capul în poala mamei mele. Michael sforăia ca un porc într-un fotoliu în timp ce Toby stătea cu capul pe picioarele lui şi speram din tot sufletul să îl muşte bine dacă o să se întâmple asta. O las pe Talia jos şi ea se apropie uşor de tata întinzându-şi mâinile să o ia pe Marie dar tata o opreşte.
- Dea bea a adormit las-o la mine, spune tata şi Talia da din cap în semn că şi începe să zâmbească.
- Cred că m-ai bine mergem toţi la culcare, spune mama şi eu dau din cap.
Mă duc spre Denise şi o iau uşor în braţele mele şi o duc în camera ei în timp ce Talia să dus la noi în cameră. Mama şi tata s-au dus în camera lor. O învelesc pe Denise şi după ce ies din camera merg spre camera mea. Intru în cameră şi m-ai că mă bufneşte râsul când o văd pe Talia deja în pat şi se pare că adormise. Îmi dau şi eu toate hainele jos şi după ce mă bag lângă ea în pat o trag în braţele mele şi adorm şi eu.
