PERSPECTIVA MICHAEL.
Nu puteam să nu spun că sunt gelos pe fratele meu pentru că Talia arată superb în rochia pe care sora mea o obligase să o cumpere dar nu eram gelos că o are pe ea ci sentimentele pe care ei doi le trăiesc şi doamne cât mi-aş dorii şi eu să fiu îndrăgostit pentru ca să văd faţa fratelui meu de câte ori le vede pe Talia sau pe Marie apărând începe să radieze.
- Cine te-a supalat unchiule? Aud vocea micuţei din braţele mele.
- Nimeni scumpo, îi spun eu luând-o în braţe.
- Atunci de ce stai aşa de supalat aici?
- Nu stau supărat, doar mă gândeam dacă să stau sau să plec.
- Dal de ce să pleci?
- Mă plictisesc, spun eu chiar când o chelneriţă se împiedică şi îmi cade la picioare.
O las pe Marie în braţe şi imediat o ridic pe faţă de pe podea în timp ce ea tot şoptea că îşi cere scuze şi că este o împiedicată şi sincer nu înţelegeam de ce m-ai spune că este împiedicată pentru că toată lumea şi-a dat seama de asta dar ea totuşi părea foarte speriată.
- Îmi pare rău domnule, nu mă concediaţi, spune ea şi eu mă uit confuz pentru că nu înţelegeam de ce nu îşi dă seama că nu sunt fratele meu.
- Unchiule Michael de ce spune fata ca o concediezi. Este ceva lau? Întreabă Marie în timp ce fata se uită pentru prima dată la chipul meu.
- Nu sunteţi domnul Gabriel? Mă întreabă ea şi eu îmi dau ochii peste cap.
- Nu sunt fratele lui geamăn aşa că linişteşte-te nu o să te dea nimeni afară dar nu mai face greşeli d-astea m-ai ales azi când este deschiderea, o sfătuiesc eu.
- Vă mulţumesc domnule.
- Te rog numele meu este Michael nu domnule. Numele tău care este?
- Georgianne, îmi spune ea zâmbind strâmb.
- Ei bine Georgie ai vrea să îmi aduci şi mie un pahar de scotch şi un pahar cu suc de portocale înainte să te rog să o duci pe micuţa sus în biroul fratelui meu? O întreb eu şi ea da din cap apoi pleacă.
- Dal eu nu vleau să mă duc sus. Denise şi Bea vorbesc de lucluli de fete mâli şi pe mine nu mă baga în seamă, protestează Marie ţinându-se de piciorul meu.
- Micuţo tu trebuie să stai acolo. Aici nu este locul pentru că tu să stai. O să stai acolo cu ele şi o să asculţi ce spun ele prefăcându-te că te joci bine? O întreb eu şi ea se uită la mine cu ochii ei mari care mă făceau să mă topesc şi acum înţeleg de ce fratele meu deja moare după ea.
- Dal mami şi tati o să fie aici şi eu vreau să stau cu ei, spune ea şi eu nu m-ai spun nimic pentru că Georgie vine cu paharele cerute de mine.
Ea îmi dă paharele cu o grijă super mare probabil fiindu-i frică să nu le scape şi pe ele cum a făcut cu cele care îmi inundaseră bocancii şi cel mai probabil o să trebuiască să îi arunc pentru că nici după vreo 100 de spălări nu o să iasă mirosul de alcool din ei. Fratele meu şi cu Talia veneau spre noi chiar când ea să aplecat şi a început să strângă cioburile de pe jos aşa că nu avea cum să îi vadă şi după expresia fratelui meu nu prea îi plăcea ceea ce vedea aşa că imediat ce ajunge lângă noi încep să mint.
- Ce pot să spun sunt aşa de neîndemânatic încât nici nu ştiu să ţin un pahar în mână, spun eu repede şi Georgie îşi ridică privirea spre mine confuză.
