Uram tot ce ţinea de mahmureală de a doua zi m-ai ales atunci când aveai şi o mamă care îţi vroia doar binele şi începea să te bată la cap, un frate geamăn care susţine că şi el se simte rău atunci când eu mă simt rău şi o bunică care să gândit că este m-ai bine să rămână aici până când totul se rezolvă. Ei bine credeţi-mă pe cuvânt când vă spun că eu nu ştiu de ce dracu mă mai chinui să le spun că nu o şo mai fac oricum o şo fac şi ele oricum o să mă bată la cap.
- Gabriel la naiba eşti atent la mine, spune mama în timp ce eu îmi dau ochii peste cap din cauza înjurăturii pe care a spuso.
- Ce vrei mama să îţi promit pentru a mia oară că nu o să mai beau. Ştii foarte bine că nu o să mă ţin de promisiuni, tip eu şi imediat îmi pare rău de ce am zis pentru că lacrimile au început să îi împânzească fata.
- Eşti un idiot Gabriel, tipa Michael la mine apoi mă trezesc pe podea din cauza pumnului pe care mi la dat.
- Nu începe Michael. Nu îmi m-ai pasă de mult de mine aşa că terminaţi cu cicăleala. Până la urmă cred că eu sunt următorul care va fii dat afară din familie, spun când îl văd pe tata şi pe bunicul intrând în bucătărie.
- Ce se întâmplă aici? Întreabă bunicul în timp ce eu mă ridicam de pe podea.
- Idiotul ăsta aşteaptă să fie şi el dat afară din familie la fel ca Bela, spune Michael nervos.
- Nimeni nu va fii dat afară din familie cât eu trăiesc. Bela nu este dezmoştenita aşa că termină cu asta Gabriel, spune bunicul şi eu privesc.
- Poate că nu este dezmoştenita dar simte în inima ei că nu poate fii cu bărbatul pe care îl iubeşte. Eu nu ştiu ce este iubirea nu am simţit-o chiar dacă voi spuneţi că mă iubiţi asta este ceva normal, tu mama m-ai purtat în pântecul tău, tata mă conceput, bunica şi tu bunicule mă iubiţi pentru că sunt nepotul vostru tu Michael mă iubeşti pentru că suntem identici în schimb eu nu ştiu dacă vă iubesc, tip eu nervos şi o văd pe mama şi m-ai afectată de cuvintele mele pentru că aproape se prăbuşeşte pe podea.
- Taci Gabriel, taci nu vezi ce îi faci mamei, tipa Michael la mine dar eu nu pot să îl privesc pentru că ochii mei sunt fixaţi pe mama care era acum susţinută de tata.
- Ştiu că ne iubeşti şi m-ai ştiu că în tine este iubire pentru toată lumea. Ce să întâmplat acum mulţi ani de ai fost dezamăgit nu este vina ta. Când o să întâlneşti persoana care o să-ţi arate că tu chiar ştii ce este iubirea o să fiu bucuroasă, spune ea printre lacrimi.
- Cred că este m-ai bine să plec, spun şi mă duc spre camera mea unde îmi încui uşa şi mă arunc pe pat.
Poate că ai dreptate mamă, poate că vă iubesc şi poate că doar cred că nu ştiu ce este iubirea dar ştiu un lucru, nu voi m-ai avea încredere în nici o femeie toate sunt până la urmă o apă şi un pământ.
***
- Gabriel trezeşte-te, aud vocea dădacei mele doamna Forbs.
- Ce naiba, spun eu când îmi dau seama că ea este în camera mea ştiind foarte bine că am încuiat uşa. Cum ai intrat aici?
- Trezeşte-te odată şi coboară eşti aşteptat, spune ea şi iese trântind uşa în urma ei.
Doamna Forbs a fost dădaca mea şi a fraţilor mei atunci când mama şi tata erau ocupaţi cu munca ea era cea care avea grijă de noi. Părinţii noştri făceau tot posibilul să fie mai mereu im preajma noastră aşa că atunci când tata ne lua cu el la muncă ea venea cu noi şi mereu era certata de tată pentru toate prostiile pe care le făceam angajaţilor. Mormăi şi mă ridic din pat şi după ce trag o pereche de pantaloni pe mine cobor în living unde se pare că era şi mama împreună cu fratele meu şi spre surpriza mea Talia.
