Ai un profesor nebun de biologie care ar trebui să se facă actor,sau,mai bine zis,să meargă la spital? Dacă da,îți dai seama cum trăiesc eu în fiecare oră cu el.
Dacă nu,te invit să citești această carte,sigur vei vrea și tu unul!
ATENȚIE...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
He,he! Ce super este cu gif! Wattpad devine din ce în ce mai interesant.
Ok,acum revenim la viața mea din copilărie și,voi începe cu o scurtă relatare a prezentului. Lucruri zilnice îmbinate cu sentimente,numai pentru a vedea diferența din copilărie și adolescență.
"Numai sunt copil. Am crescut repede,anii trecând încet pe lângă mine și spunând parcă "Ai grijă" ,însă nimeni nu are. Nu gândim,facem ce fac și alții,sau ba din contră,suntem prea diferiți,încât nimeni nu ne bagă în seamă,ca în cazul meu. De obicei se zice că-i bună originalitatea,dar ea te depărtează de oamenii din jurul tău și ajungi să nu te mai cunoști pe tine însuți. pentru a avea așa zisul prieten trebui să faci ceea ce-și dorești el,nu ce-ți dorești tu. Ajungi să depinzi de oameni fiindcă urăști singurătatea,sau ai nevoie de cineva măcar în acele momente frumoase ca să le împărtășești.
Eu am ales să fiu singură. Numai aleg pe nimeni fiindcă eu aș alege mulți,toată școala,toți din jurul meu. Îi las pe ei să mă aleagă. Și pe lângă toate astea,sunt închisă în mine,mi-e frică să spun ceva pentru că aș putea să fac o primă impresie proastă. Deci,eu nu încep niciodată discuția. Și până vine el/ea la mine,ajung să fiu un lup singuratic într-o lume mare. Dar după ce mai ești vai de capul tău,mai există și alții care să te tragă în jos. Că haida-de! Se putea?
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Ne e frică de viață și de fiecare secundă care trece. Gândim de sute de ori înainte de a acționa și numai facem nimic după cum ne duce capul. Măștile sunt scumpe,plătim cu propriile sentimente..."
Alexandra
Bine, acum urmează anii copilăriei mele ciudate de care m-am bucurat din plin. Nu am încercat niciodată să fiu altcineva și nici nu o fac,deci sunt încă un "cophil tâmp" Și...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
