Incurcat cu italianca!

Capitolul 5

Giulio

Ce durere de cap! Nici nu pot să mă concentrez la ce vrea omul din fața mea.
Am aterizat pe JFK International de dimineață, dar fusul orar mă distruge. Sunt obosit și agitat și nu pot să mănânc nimic. Poate nu a fost cea mai bună alegere să beau atâta Jager Maister, dar aveam nevoie. Trebuie să îmi potolesc cumva excitația.
Acum aș fi putut fi în pat cu păpușica și să îi arăt câteva trucuri.
Virgina! Înca nu îmi vine să cred.
Femeile vin și pleacă, dar ăsteia o sa îi țin minte numele. Monalise. Sunt un măgar, am plecat fără să îi zic la revedere, dar Casian a insistat să vin să mă descurc cu omul din fața mea. Cel mai rau îmi pare că nu am apucat să îi testez gura.
Persoana care făcuse atâta tam-tam încât a trebuit să zbor unsprezece ore cu avionul era Senatorul James Harley.
---Domnule Morelli, tot ce vreau e să aflu unde îl gasesc. Știm amândoi că nu poliția mă poate ajuta. Acest individ s-a dat la fund când a aflat că îl caut. Tot ce știu e că își face veacul în New York.
---Domnule sentor, nu înțeleg de ce credeți ca eu, un simplu dezvoltator imobiliar, vă poate ajuta.
Doar nu credea că o să mă spovedesc în fața lui.
---Uite Morelli, știu cum merg lucrurile. Nu te interoghez, vreau doar ajutorul tau. Pot să îți plătesc oamenii și poate, cândva, și tu vei avea nevoie de ajutorul meu.
Nu aveam dispoziție pentru asta. Era timpul ca senatorul să plece! Acum!
---Domnule Hraley, nu am nevoie de bani, nu am nevoie de ajutor. O zi bună!
Nu s-a clintit de pe scaun. Chiar trebuie să îl dau de mână afară?
---Morelli, uite...
---Eu nu sunt asasin plătit!
---Vreau doar să îl găsești!
A ridicat tonul.
---Nu vânez oameni, domnule senator. Puteți plecat.
---Nu înțelegi. A luat paharul de tărie și l-a dat pe gât. Individul ăsta...el a...mi-a distrus copilul. Fata mea a ajuns la spital bătută, aproape violată. Face terapie de câteva luni și încă tresare la fiecare zgomot. A distrus-o. Partea cea mai rea e că putea fi oricine! Morelli, daca ai o mama, o soră...orice femeie e importantă pentru tine, o să mă ajuți să îl găsesc pe nenorocit. Ar fi putut fi oricine.
...Păpușica.
Ar fi putut fi ea. Ranită.
La dracu! De când am eu o parte sensibilă?
Am oftat prelung și Harley și-a dat seama ca am cedat.
---I se spune Păunul, pentru că mereu poartă multe bijuterii, dar numele lui e Jhon Crane. Droguri, contrabandă și trafic de femei. A vrut să o racoleze pe fiica mea într-un bar. Când ea a refuzat...a urmarit-o și...și...
---Daca acest Păun este oriunde în New York eu o să aflu asta. Nu imediat, dar în câteva zile o să stim exact unde e.
---Îți las cartea mea de vizită. Suna-mă la orice oră, domnule Morelli.
---Giulio.
---Giulio.
I-am strâns mâna și a părăsit în sfârșit biroul. Eu nu vânez oameni, dar am o satisfacție în a împăia păsări. Se ceartă cu femeile? Domnul păun o să aibă de dat niște explicații.
Senatorul avea dreptate. Tipul ăsta era pe terenul meu și era periculos pentru oamenii de pe strazile mele. Tatăl meu nu ar fi permis asta. Nu ar fi permis ca o femeie nevinovată să fie atacată.
Monalise...ar fi putit fi ea. Era așa credulă! Plecase cu mine fără să pună prea multe întrebări. Dacă îi faceam rău? Dacă o violam? Ei bine, practic ea a sărit pe mine.
Ar fi trebuit să am o discuție cu ea despre părăsitul petrecerilor în compania străinilor. Sper să nu mai facă asta niciodată.
Mi-am încleștat maxilarul. Nu vreau să mă gândesc la ea cu alt barbat! Nu vreau să ma mai gândesc la ea deloc.
Tulburat și frânt de oboseală îl sun pe Casian. El o să se ocupe de povestea asta cu păunul.

Monalise
Tot ce vreau e să mă înfășor într-o pătură și să putrezesc în ea. Știam că nu trăiesc o poveste de iubire, dar umilința de a fi părăsita la patruzeci și opt de ore după ce m-am culcat cu un bărbat tot există. A părăsit țara, pentru numele lui Dumnezeu! Chiar așa rea am fost?
Oare sunt frigidă?
Tavanul meu are un model. Nu știam asta. Dar acum mă uit în el de câteva ore. Gandurile mele sunt diverse: amintirea serii, ganduri de dezamăgire, resemnare, dar sunt întrerupte de un sunet se fundal. Ceva tot zumzăie în urechea mea.
A, da! E Layla. Tot încearcă să mă pună pe picioare și să mă convingă că am nevoie de mâncare sau o să mor.
---Ai ratat micul dejun. Nu te la să sari peste prânz!
Cicălitoarea!
---Layla, mă lași?
---Nu! Nu te las. Ești foarte plictisitoare. Și tocmai acum când începi să ieși din carapace.
---Nu sunt plictisitoare, nu am chef.
---Monalise. Nu e vorba de chef. Suferi ca un câine, recunoaște! Americanul ti-a furat mințile. Plângi, țipă, spune-mi tot ce ai pe suflet! Așa fac oamenii normali!
Ha! Ar vrea ea să mă vadă așa.
---Layla, sunt în regulă. Îmi pare doar rău că am pierdut un bărbat adevărat. O să caut pur și simplu altul.
---Monalise Capriosa! Sex clandestin și acum minciuni? Ști ce cred eu? Cred că...
O iubesc, dar nu îmi plasă de ce crede ea legat de Giulio. Vreau doar să plece odată la ea acasă și să mă lase aici, în groapa mea cu autocompătimire și gelato de zmeură! Dar ea tot continuă cu predica:
---Adică, dragostea adevărat nu poate fi oprită. Ce vreau să spun e că atunci când iubirea te lovește nu stai si zaci. Faci lucruri mărețe...
Layla vorbește din cărți. Nu cred că a fost vreodată îndrâgostită, ea doar atacă bărbați, așa cum am facut eu cu Giulio.
Oare are dreptate?
Nu îl iubesc pe Giulio Morelli. Nu sunt nebună, practic ne știm de cinci minute. Cinci minute foarte aprinse.
Doar că simțisem ceva. Între noi a fost o legătură ciudtă și acum știu că toată viața voi fi cumva legată.
Și poate...poate Layla are dreptate. Lucruri mărețe...da, asta trebuie să fac. Trebuie să fac ceva.
Bing! Idee !
---...De aia cred, draga mea, că tu ești doar deziluzionată.
Nu sunt deiluzionată, sunt absolut nebună!
---Mă duc după el!
---Exact. Trebuie să mergem la cumpărături... Stai, ce ai spus?
---Ma duc după el, Layla!
---Nu. Nu,nu,nu...
---Tu ai spus-o, sufăr ca un câine și trebuie să fac ceva.
---Da! Am zis că trebuie să plângi și să cheltui bani! Nu am zis nimic de plecat.
Am oftat și am privit-o în ochi. O cunosc atât de bine, e încântată de ideea mea, dar nu m-ar încuraja niciodată să fac ceva ce l-ar deranja pe bunicul.
---Layla, îmi iubesc bunicul și mama, și pe tine! Îmi ador familia, mai puțin pe unchiul Paolo. Dacă vreau să trăiesc pentru mine înseamnă ca v-aș iubi mai puțin?
---Mon, și eu te iubesc și vreau să te vad așa cum ai fost după seara cu petrecerea: fericită, entuziasmată, cu ochii sclipitori și obrajii roși. Dar nu vreau să fi ranită! Nu vreau să traversezi lumea ca să dai peste un traficant de arme care te anunța ca are destule târfe.
Mă încrunt la ea și scot limba!
---Mă simt jicnită!
---Așa o să te simți și atunci când el o să te anunțe că nu e interesat.
---Layla...eu...eu nu sunt un copil prost, dar știu că nu o să fie așa. Nu e iubire, nu sunt naivă. Dar e ceva între noi ce vreau să exploatez. Și vreau o vacanță.
---O doamne, Layla avea ochii cât o bufnița. Pleci de acasă!
---Plec de acasă.
---Te duci după el!
---Mă duc după el!
***
---Ți-ai luat tot ce ai nevoie?
---Da, Layla! Am patru valize.
---Ai biletul de avion? Și vizele?
---Am toate documentele. Sunt pregătită.
Layla a oftat. M-a îmbrațișat strâns și...mi-a dat o palmă.
---Sa ai grijă de tine! Și să te întorci. O să te întorci?
Atâta dramă pentru o vacanță de câteva zile.
---Layla, plec din țară câteva zile. Am nevoie de o pauză, asta e tot.
---Pleci după un bărbat!
Nu plec pentru un bărbat!! Doamne, ce femeie cicălitoare.
---Spune-i bunicului că tot ce vreau e să mă lase în pace o perioadă. El și mama se întorc în seara asta. Spune-i că o să îmi onorez familia și o să mă căsătoresc cu Santana când mă întorc, dar nu vreau să trimită pe nimeni după mine.
A aprobat din cap:
---Or să îți urmărească toate cardurile și telefonul.
---Nu au cum. Nu am telefon și mi-am golit conturile. O să îmi iau un telefon când aterizez.
---Monalise, vorbesc serios, ai grijă. Te-am cazat la un hotel în Upper West Side, pe lângă Columbia. Ai în plicul cu documente toate informațiile. O prietenă de-a mamei lucrează acolo și o să te ajute cum poate, doar să nu o bagi în belele.
Am mai îmbrățișat-o încă odată și am intrat pe poarta terminalului.
Deabia așteptam să îi văd fața lui Giulio când o să apar la ușa lui.
Vizitam un prieten...nu era nimic rău în asta. O să îmi mai fac puțin de cap, după care mă întorc la viața și familia mea, aici în Palermo, pregătită să devin o soție trofeu întreținută!
*********************************************
Știu că nu o să vă trezească foarte tare interesul. Este un capitol de tranziție! Or să vină și zile mai bune.
Pupici