Aspectul fizic pare sa conteze mai mult decat forta interioara, iar fratii Royce dau dovada de acest lucru in momentul in care se indragostesc de cele trei fete misterioase si ametitor de frumoase. Ele sunt departe de a fi doar niste papusi nou veni...
Locul pe care l-am ales eu si Paloma este cel mai indepartat dintre toate. Adevarul e ca nu am acordat prea multa atentie alegerii locului de campare si asa am ajuns sa mergem pana in inima padurii pentru a ne instala cortul.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Abia acum cateva minute am ajuns in zona indicata pe harta primita si suntem franti. O ora de mers e ceva, iar acum eu stau rezemat de un stejar imens pe covorul de frunze ude din cauza zapezii topite pe alocuri. Paloma si-a aruncat rucsacul si a venit mai aproape de mine, acum stand in picioare in fata mea, cu mainile in solturi.
- Ridica-te, Sean ! E rece si, pe langa asta, ti-ai udat si pantalonii, ma cearta ea.
- Sunt obosit, lasa-ma sa-mi trag sufletul, zic abia respirand.
Imi arunca o privire dezaprobatoare si ma prinde de mana, saltandu-ma in picioare. De unde are fata asta atata forta ? M-a ridicat fara prea mult efort si mai avea putin si ma trantea pe burta in partea opusa. A ras de instabilitatea mea, apoi a inceput sa despacheteze. Dupa cateva minute imi cere ajutorul la montarea cortului. Acum vine momentul in care Paloma va afla ca eu nu stiu sa asamblez un cort, nu am facut asta niciodata, desi am mai fost la camping. Prind fiarele pe care mi le intinde si ma uit la ele ca vaca la poarta noua. Erau niste tuburi subtiri si lungi din metal greu, iar eu nu stiam ce ar trebui sa fac cu ele. Paloma isi drege vocea si abia atunci observ ca ma privea destul de amuzata, dar totusi serioasa.
- Ai de gand sa unesti tuburile alea sau vrei sa dormim fara acoperis ? ma intreaba avand bratele incrucisate la piept.
Fac asa cum imi spusese si vad ca este defapt foarte usor. Tot asa facand si cu celalalte tuburi metalice am finalizat operatiunea "cortul". Am intins cei doi saci de dormit pe pamantul ud, iar peste cateva paturi pufoase care ne vor tine de cald peste noapte. Inafara de cort nu mai aveam nimic de facut, deci acum eram liberi sa facem ce vrem, numai ca nu aveam ce.Imi e atat de foame, incat incep sa ma doara toate. Paloma a disparut cand eu asezam paturile in cort, iar de atunci au trecut 20 de minute si ea nu s-a mai intors. Poate ar trebui sa merg dupa ea, nu vreau sa ii se intample ceva. Stiu ca se poate descurca singura, e desteapta, dar ingrijorarea mea vine de la gandul ca animalele salbatice precum lupii, ursii sau mistretii, umbla nestingherite prin padure. Montana e un stat cunoscut mai ales pentru fauna din padurile astea dese. Inainte sa o iau pe urmele blondinei intru in cort pentru a cauta o lanterna in caz ca se va innopta inainte sa ne intoarcem. Desi putinele lucruri pe care le avem la noi sunt aranjate nu gasesc niciuna dintre cele doua lanterne. Dupa inca cateva minute, in care am intors cortul cu susul in jos, le-am gasit. Atunci imi aud numele strigat si rasuflu usurat.
Paloma Pov.
- Sean ! Unde esti ? strig eu cand ajung inapoi si nu il vad pe nicaieri.
- Sunt aici, il aud spunand dinspre cort.
Fac un pas intr-acolo, dar ma opresc cand aud un marait. Sean iese din cort si vine spre mine.
- Te rog, spune-mi ca tu ai marait ca sa te pot plesni si sa trecem peste, ii spun agitata.
