Puterea Celor Trei

Reprosuri

Paloma Pov.

Astazi coridoarele liceului sunt mai pline ca niciodata, iar asta ma face sa-mi ascund mai bine fata cu ajutorul esarfei din jurul gatului meu. Nu-mi place felul in care sunt privita de baieti si nici  cel in care sunt privita de fete pentru ca, desi unele priviri sunt admirative, ma simt la fel de rau cand le vad. In dimineata asta am ajuns sa vin singura la liceu pentru ca Sophia si Camille au plecat cu mult inaintea mea. Intru rapid in clasa si ma asez in singura banca libera, cea din cel mai indepartat colt al clasei. Nu ma deranjeaza, ba dimpotriva, imi place ca ma fereste de atentia pe care prea mi-o ofera toti in ultimul timp. Imi asez cartile pe banca si ma fac comoda pe scaunul tapitat. Ma uit prin incaparea prea mare pentru cele cateva banci aliniate si imi vad prietenele citind. Chiar inainte sa intre diriginta ii vad pe baieti vorbind intre ei. Sean se intoarce spre mine si ochii ni se intalnesc. Imi mut repede privirea pentru ca daca i-as mai vedea odata dezamagirea din ochii m-as duce la el si i-as spune ca ce i-am zis atunci, pe lac, nu a fost adevarat, si ca putem continua tot ce faceam noi inainte. Incepusem sa-l agreez, dar acum totul s-a terminat. Atat eu cat si el trebuie sa uitam tot ce a fost intre noi si va fi usor pentru ca nu sunt sentimente la mijloc. 

Ora asta a trecut repede, avand in vedere ca Matilda ne-a prezentat noul coleg, pe Lucas. Cand clopotelul anunta pauza eu ies urmata de Camille, Sophia ramanand in urma alaturi de Lucas.Cand ajungem langa scarile ce duc la dulapuri, Camille ma paraseste, mergand spre curtea din spate. Urc treptele doua cate doua, ajungand rapid in fata dulapului meu. Imi las cartile, il inchid si plec. Cand sa ies si eu in curte il vad pe Sean venind si ma intorc, dorind sa-l evit, dar ma lovesc de cineva. Cand ma dezmeticesc putin vad ca cel de care m-am ciocnit este Zack, care are pe fata un ranjet marca Royce.

- Stiu ca sunt irezistibil, dar nici chiar asa, fato! spune el incepand sa rada.

- Dispari, Zack ! Nu te-am vazut !

- Stiu si eu ca fugeai de Sean, dar... te-a cam prins din urma, spune el aratandu-mi ceva ce se afla in spatele meu.

Ma intorc si dau de persoana de care speram sa scap in acest moment. Sean ma priveste incruntat. Cred ca afirmatia lui l-a cam jignit, dar ce sa-i fac eu ? I-am spus ca nu-l mai vreau prin preajma, nu trebuie sa creada altceva. Dezamagirea aia a lui de care ma feream a aparut din nou in ochii lui albastri, iar eu incep sa ma simt vinovata si aleg sa plec pana nu spun ceva ce are sa inrautateasca situatia. Nu arunc nicio privire in spate, dar stiu ca inca se uita la mine. In curte e mai multa liniste decat oriunde altundeva, iar pe langa asta, soarele e mai puternic azi. O vad pe Camille alaturi de Sophia si Lucas. Merg spre ei. 

- Lucas, il salut eu pe baiat.

- Hei...

- Paloma, ma cheama Paloma, il informez vazand ca nu-mi stie numele.

- Nu ar trebui sa-i mai uiti numele altfel o vei incasa. E destul de agresiva cand oamenii fac asta, spune Camille, speriindu-l pe nou-venit.

- Glumeste, il linistesc. Singura care ia bataie este ea pentru ca, dupa cum poti observa, vorbeste mult si prost.

Bruneta imi arata, subtil, degetul mijlociu, iar eu imi dau ochii peste cap. Telefonul incepe sa-mi sune, iar eu ma indepartez de cei trei pentru a raspunde.

*- Mason ! Carui fapt i se datoreaza acest apel ? glumesc eu.

- Las-o mai moale, blondo ! imi spune barbatul cu duritate, specific lui. Am vesti despre Black.

- E prin apropiere ?

- Da. In noaptea asta o sa aiba loc un schimb de marfuri la care o sa participe si el, e important din moment ce va fi acolo. Vreau ca voi sa mergeti si sa-i ucideti cat mai multi oameni.