DIFERIT

Ceva nou

S-a luminat. Era vreo 6 dimineața, iar soarele răsărise. După o noapte horror, am realizat că am nevoie de cineva căreia să-i spun toate acestea. Nu mai puteam face față singură. Nu puteam să-i zic lui Tim, m-ar fi crezut nebună, iar dacă tatăl meu ar fi auzit de așa ceva... ne-am fi mutat în secunda 2.

Trebuia să găsesc o nouă persoană.

*

Nu voiam să merg la școală, și i-am zis tatălui meu că nu mă simt bine, iar , spre surprinderea mea, m-a lăsat să stau acasă. Ciudat! De obicei mă trimite la școală indiferent de situație... .

După ce am auzit că tata încuie ușa de la casă, m-a curprins teama. Dacă se întorceau acele mâini, acea lumină? M-am dus în sufragerie și i-am dat mesaj lui Roxi că nu vin azi.

Probabil i-a spus lui Kail, căci imediat mi-a dat mesaj acesta: " Esti bine, pustoaico? " .

Nu i-am răspun. Aveam de gând să rup legătura cu el, deoarece chiar nu mă mai atrăgea. Nu era genul meu nici ca prieten. Voiam să mă axez pe persoanele care îmi plac cu adevărat.

Peste câteva ore am primit un mesaj de la Tim în care mă întrebase dacă sunt singură. I-am răspuns că tata nu este acasă, apoi mi-a zis să deschid ușa.

Era ora 10... de ce nu era la școală?

- Hei! Scuze că am venit așa fără se te anunț, apoi a intrat în casă.

- Nu-i nimic. De ce nu ești la liceu?

- Dacă tu nu ești, nici eu nu sunt. Ești bolnavă?

Simțeam din nou acea atracție puternică, simțeam că am încredere în el, dar nu-i puteam spune.

- Nu, doar nu mă simt prea bine.

- Oh, sărăcuța de tine. Uite, am să-ți spun ceva important când va fi cazul. Nu te speria, dar trebuie să-ți dau asta.

Iși căuta agitat ceva în ghiozdan, și se înroșise la față. Avea emoții, iar mâinile lui tremurau. Mă gândeam că poate mi-a adus flori, sau ciocolată, sau vrea să-mi dea o carte, un bilețel prin care să-mi spună că are sentimente față de mine, în schimb, a scos acel ceva, iar eu am rămas fără aer.

- Știu. Ți-e frică. Nu mă crede vreun infractor sau ceva... . Eve, vreau să fii în siguranță, vreau să fii bine, pt că aici, în orașul asta sunt mulți nenorociți. Nu vreau să pățești ceva... .

Îmi intise mâna și îmi oferise acel pistol argintiu, și mic care sclipea în razele line ale soarelui.

Am luat pistolul și-l țineam cu grijă, apoi l-am întrebat:

- Ai și tu unul?

Și-a dat cu mâna prin păr, apoi mi-a răspund:

- Am mai mult decât unul.

- Dar de ce? Tim, ce se întâmplă, aveam altă părere despre tine?...

- Nu plânge , te rog. Am simțit că pot avea încredere în tine. Nu m-am apropiat de nimeni, niciodată, atât de mult și atât de repede. O să-ți explic când o să pot.

Lacrimele curgeau spre pâmânt, iar mâna în care țineam acel pistol începuse să se zbată. Tim se apropiase brusc de mine. Nu m-am retras, iar mâna lui a atin mâna mea cea agitată, iar buzele lui moi și calde s-au unit cu ale mele pentru câteva secunde.

Apoi, a făcut un pas în spate și a zâmbit.

- Scuze..., și-a dus mâna din nou prin păr.

Nu puteam să răspund nimic. Știam în tot acest timp că simte ceva pentru mine. Eram foarte fericită, dar încercam să rămân puțin indiferentă.

- Eu trebuie să plec acum. Vin să te iau la 5. Să aduci pistolul.

S-a îndreptat spre ușă și l-am condus fără a spune ceva. A plecat, apoi am închis ușa.

Am luat repede acel pistol și l-am dus în camera mea. L-am ascuns sub pat, cu speranța că nu-l va vedea tata. Ce aș fi putut să-i spun legat de pistol?

*

Tatăl meu venea târziu azi, așa că puteam să plec de acasă și să ajung târziu.

M-am îmbrăcat în blugi strâmți, și într-un tricou mulat, iar pe deasupra purtam un pulover subtire cu nasturi care a fost al mamei mele. De fiecare dată când purtam acel pulover, mă simțeam protejată, ca și cum ar fi fost cu mine ... .

Așa cum a zis Tim, așa a și făcut. La 5 fix a sunat soneria.

Am coborât repede și i-am deschis.

- Ești gata pentru o seară de neuitat?

Îmi era puțin frică de ce se întâmpla, dar aveam încredere în el, cred... .

Mi-am luat o geantă și am ascuns pistolul argintiu în ea.

Am ieșit împreună cu Tim din casă și m-am asigurat că nu mă văd vecinii.

Nu voiam să afle tatăl meu... probabil m-ar fi pedepsit.