-Sa va multumesc???Cine sunt parintii mei?l-am intrebat eu
-Toate la timpul lor!mi-a raspuns el vizibil suparat
-Daca nu acum atunci cand?
Si strigatul de ajutor se aude din nou,vazand ca tatal meu nu imi mai dadea nici un raspuns,mi-am continuat drumul,ajunsesem la etajul doi.
De unde naiba vine acest strigat de ajutor!?
-Stai departe,nu te apropia!vocea aparuse din nou
-Cineva are nevoie de ajutor,poate sa fie tipul care mi-a salvat viata de atatea ori si nu o sa-l las singur!incepusem sa vorbesc cu voce tare.
Ma obisnuisem cu vocea,parca traisem o viata intreaga cu ea.
-Daca vrei sa il ti in viata stai departe de el in momentul asta!mi-a spus vocea si atunci am realizat totul
-Tu esti,tu ai fost in tot acest timp,tu mi-ai distrus viata si acum incerci sa ma ti departe de oricine de teama sa nu ma pierzi.Pai sti ce?Ia-ma,sau voi venii singura la tine!!!!!
Realizasem ca vocea era EL,cel de care auzisem in ultimul timp.
-Ma iubesti?Asta inseamna ca vrei sa ma protejezi cum ai facut-o tot timpul asta!i-am spus eu urcandu-ma pe balustrada
-Nu face asta!mi-a spus EL
-Daca ma vrei vino si ia-ma,salveaza-ma!am spus eu cu jumatate de gura uitându-ma in jos.
-Nu,te rog nu face asta!mi-a spus EL iar eu m-am lasat prinsa de adrenalina si m-am aruncat.
Ahhhhhh,bratul meu se dislocase.
-Ce dracului te-a apucat?era ciudatul din nou si pentru a nu stiu cata oara.Ma prinsese de mana si acum atarnam ca o leguma pe langa balustrada.
-Haide da-mi si mana cealalta!si asa am facut.
Cu doua secunde in urma vroiam sa ma arunc in gol dar,acum,ma razgandisem,bratul ma durea foarte tare si nu vreau sa ma gandesc ce durere as fi simtit daca esuam in incercarea mea de a ma sinucide.
-Ce dracului te-a apucat sa faci asta?ma intrebat el respirand usurat
-Poate tii se pare nebunesc si chiar este,vroiam sa fac asta pentru ca stiam ca va aparea sa ma salveze!i-am spus eu
-Cine?Ai innebunit?Sa nu mai faci niciodata asa ceva,vei trece peste toate,nu moartea este solutia!mi-a spus el incercand sa ma linisteasca.
-Nu asta incercam sa fac,nu intelegi.Vocea asta din capul meu,apare doar cand sunt in pericol dar niciodata nu apare in fata mea in persoana,vreau sa ii vad chipul,vreau sa ii vad fata celui care mi-a distrus intreaga viata.
El a stat cateva clipe pe ganduri apoi mi-a spus:
-Il urasti?
-Da!Cu toata fiinta mea!Cum poti sa nu urasti un monstru care a distrus tot ce aveai mai drag pe lume?!i-am spus eu
-Atunci poate ca ar trebui sa te duc la el!mi-a spus el
-Stai putin,il cunosti?????
