Scrisoarea 35

344 82 3
                                    

Dragă Jonathan,

   Nu serviciul de curierat e infect, ci familia mea a fost.
E penibil ca să îmi trimită mama acum scrisori, nu? Da, da, e moartă, dar e o poveste lungă. A lăsat scrisorile cuiva și i-a lăsat ordin să mi le trimită după trei luni de la moartea ei. Nu le-am deschis, ce aș putea găsi?
M-am obișnuit să fiu șocată, acum ce m-ar mai putea uimi în niște rânduri scrise de un om fără inimă. Doar mamă nu mai poate fi numită.
Mi-e scârbă de oamenii care cândva mă învățau să fac primii pași, să vorbesc, să fiu un copil educat. Se pare că sunt ultima specie de normalitate în familia Dupont. Da, o pușcăriașă să fie mai normală ca niște oameni ce au frecat menta.

Cu drag, din închisoare





Cu drag, din închisoare Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum