Capitolul 12

1K 72 3
                                    

La câteva săptămâni după acel incident, m-am întors la firmă. Era puțin ciudat să devin angajată în propria mea firmă dar e mai bine așa decât deloc. Mare mi-a fost șocul să îl văd și pe Harry aici. Știu că după moartea tatălui meu, el se ocupase o perioadă de firmă dar nu mă așteptam să se afunde acum în muncă. Durerea mea sufletească trecea puțin câte puțin în fiecare zi. Simțeam repulsie când îl vedeam vorbind cu Sandra și stând cu ea, iar în același timp simțeam scârbă. Se schimbaseră multe lucruri în firmă, de la angajați la aspectul firmei și la logo-ul acesteia. Eu încă locuiesc la Kyle. Mă simt mult mai confortabilă acolo și mă ajută mult prezența lui. El mă lua zilnic de la firmă și în momentul ăsta chiar nu știu ce m-aș face fără el.
Am aruncat o privire spre ceas. Astăzi am rămas cam mult peste program și oboseala începea să-și pună amprenta pe mine. Mi-am luat geanta de pe birou și am ieșit pe ușă. Un corp masiv s-a izbit de mine, făcându-mă să mă dezechilibrez. Mi-am ridicat privirea nervoasă, recunoscând din prima buclele și ochii verzi, arzându-mă din priviri.

" Ai grijă pe unde mergi. " mormăie și îmi întinde mâna în semn de ajutor. I-am lăsat mâna în aer și m-am ridicat singură, luându-mi și geanta de jos. Am trecut indiferentă pe lângă el, deplasându-mă cu greu. Se pare că șoldul meu a avut de suferit în urma izbirii cu idiotul meu iubit. Fost iubit. Un zâmbet larg mi s-a întipărit pe față la vederea lui Kyle. Mă aștepta sprijinit de un Range Rover de un negru superb. Mușchii săi erau destul de proeminenți din cauza poziției pe care o avea. Am rămas nemișcată admirându-l încă puțin până mă observase. S-a apropiat de mine cu mâinile în jurul taliei mele și și-a lipit buzele de ale mele. Am rămas nemișcată fiind surprinsă pe moment dar i-am răspuns într-un final. Buzele mele le frământau apăsat pe ale lui. Aveam un sentiment confuz în mine. Ceva ce nu mai simțisem până acum.
Am tresărit îndepărtându-mă de Kyle când din spatele nostru începuseră niște aplauze.

" Acum înțeleg totul. " spune Harry zâmbind fals și așezându-se lângă noi. Continuam să îl țin strâns lipit de mine pe Kyle, fără să scot un cuvânt.

" Nu înțelegi nimic. "

" Taci, Kyle. " i-o taie crețul luându-i mâinile de pe mine. Rămăsesem încremenită, nici sângele nu mai pulsa în mine. Nu știu dacă ar trebui să mă simt vinovată, dar nu o fac. M-am dezmeticit prinzându-l pe Kyle de mână și am plecat spre mașină, lăsându-l pe creț cu ochii în soare a doua oară pe ziua de azi. Kyle a intrat în mașină nervos și a pornit cu viteză, strângând volanul în mână. Mi-am dus mâna spre buze, dezmierdându-le cu degetul arătător. Kyle niciodată nu mă sărutase în felul ăsta.
Și-a intors privirea spre mine și a zâmbit văzându-mă. Kyle mă face să uit de Harry și nu regret asta. Dar aș muri dacă l-aș pierde pe Kyle, dacă am începe o relație și ne-am despărți..

Sau totul e doar în capul meu? Dacă nu îl uit pe Harry? Am fost scoasă din gândurile mele de mâna grea a lui Kyle ce se odihnea pe coapsa mea. Mi-am mutat privirea spre el mușcându-mi buza inferioară. Am mai spus că îi ador ochii? Ochii ăia albaștrii și atât de transmisivi. Poți simți orice sentiment privindu-i. A oprit mașina și am ieșit din ea, trăgându-mi fusta care se ridicase exagerat de mult.
Am înaintat simțindu-i lui Kyle privirea arzătoare pe corpul meu. Încercările mele de a rămâne calmă începeau să dea greși, corpul meu fiind receptiv chiar și la privirile lui. Mersul meu se accentuase, fundul meu fiind scos mai mult în evidență. Acum mai mult ca oricând voiam să ajung în camera mea și să scap de toată tensiunea asta. Ajunsă în fața ușii, am oftat văzând că e încuiată. Am mormăit așteptându-l pe brunet să vină, el având cheia. Și-a lipit bărbăția de fundul meu, făcându-mă să scot un geamăt înfundat. Mi-am mărit ochii realizând ce tocmai s-a întâmplat și am înghițit în sec, simțindu-i mâna în dreptul feminității mele. Mă așteptam să o atingă sau ceva de genul dar uitasem că el nu e Harry să facă asta. A deschis ușa, mersul meu devenind accelerat. Am urcat grăbită scările și am intrat în camera mea, încuind ușa. Mi-am lipit spatele de ușă respirând sacadat. Habar nu aveam ce se întâmplă cu mine și Kyle, dar pot spune că apropierile dintre noi nu sunt chiar prietenești. Nodul care mi se formează în stomac atunci când îi aud vocea sau când îl văd venind spre mine, picioarele care mi se înmoaie, glasul care-mi scade..
Mi-am trecut mâna prin păr deja stresată de gândurile mele și m-am schimbat într-o pereche de pantaloni scurți albi și un maieu crem, coborând jos. Mi-am aruncat privirea spre Kyle. Stătea relaxat pe canapea în timp ce eu fierbeam în propriile mele gânduri. M-am aruncat pe canapea lângă el, el trecându-și brațul după gâtul meu. Exact ce ziceam, nodul din stomac..

" Ești bine? Ai urcat cam agitată. " mă întreabă vizibil îngrijorat iar eu aprob scurt din cap. Nu i-aș putea spune că nu sunt ok pentru că nu știu ce sentimente am deci mă rezum doar la asta.

" Știi că poți vorbi orice cu mine.. " continuă brunetul și mă sărută pe frunte. Doamne, de ce nu încetează? Nu pot, chiar nu pot face asta.

" Putem schimba subiectul, te rog? " întreb cu o voce slabă și îmi pun o mână pe pieptul său.

" Sigur. Ți-e foame? " răspunde deranjat de întrebarea mea și se ridică. Îl urmez nezicând ceva și intrăm în bucătărie.
Mă ridic ușor pe blatul mobilei și îl privesc așteptând să zică ceva, în schimb, el doar mă privea. O privire apăsată din care nu puteam descifra nimic. S-a apropiat ușor de mine, mângâindu-mi obrazul. Mi-am închis ochii, dezmierdându-mă sub atingerea sa. Am inspirat șocată când buzele sale s-au ciocnit de ale mele a doua oară pe ziua de azi. Mi-am băgat mâinile în părul său, lipindu-l mai mult de mine. Mâinile sale îmi explorau spatele pătimașe, scăpând deja de maieu.

" O să te fac să-mi gemi numele atât de tare încât o să ți-l uiți pe al tău, Raven. " șoptește peste buzele mele și mă ridică de pe blat, încolăcindu-mi picioarele în jurul taliei sale.

În ce dumnezeu m-am băgat iar?

Ăsta e un capitol mai scurt. M-am decis să postez zilnic până la examene, ca să mă revanșez pentru perioada în care voi lipsi. Știu că povestea a luat o întorsătură la care nimeni nu se aștepta dar eu zic să rămâneți pe fază. În continuare vă aștept părerile și criticile.
Enjoy!

Dorință obsesivă IUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum