Dorință obsesivă I

Capitolul 11

A doua zi m-am trezit fără niciun chef și cu o durere ucigătoare acolo jos. Nu m-am putut ridica din pat cam toată ziua iar la baie am mers ajutată puțin de Harry pentru că mereu când încerca să mă ajute, îl respingeam. Gesturile sale mi-au dovedit că regretă dar asta nu era în de-ajuns. Nu mâncasem nimic cu toate că a adus vreo două tăvi pline, sfârșind să le ia pe ambele înapoi. James a fost destul de înțelegător când l-am anunțat că am nevoie de câteva zile libere.

" Cred că e cazul să ne revenim, Raven. Ți-am înțeles mofturile de zilele astea dar consider că ajunge. " mormăie Harry venind spre mine.

" Mofturi.. " am repetat cu un surâs amar privind în gol.

" Nu eram eu, iubito. Știi că îmi pare rău, ce aș putea face acum? Fapta e deja consumată. Eram beat, nu gândeam și aveam nevoie de tine. "

" Interesant speach dar nu e prea convingător. " m-am întors cu spatele la el și cu privirea pe geam. Nu aveam de gând să-l iert acum. Mai aveam trei zile libere plus weekendul deci cinci zile în care puteam să mă relaxez.

El a pufnit nervos și s-a așezat lângă mine.

" Cât o să o mai ți așa? "

I-am ignorat întrebarea și mi-am sprijinit capul de perete. Durerea de acolo încă persista al dracului de mult și mai că mă dobora când stăteam în picioare.

" Cât orgoliu poți avea în tine. " mormăie ridicându-se. " Poți să vorbești cu mine ca un om matur ce se presupune că ești? "

" O să o mai țin așa cât consider eu că meriți. "

" Sper doar să nu fie prea tarziu. "

Mi-am ridicat privirea spre el dându-mi seama la ce se referea. Avea să mă părăsească fără nici o remușcare. M-am îndrăgostit de un monstru fără să îmi dau seama.
Am aruncat o privire spre ceasul care indica o oră a dup-amiezii. M-am ridicat cu greu de lângă geam și am intrat în baia tatălui meu. Nu mai suportam să intru în baia mea și să-mi amintesc toate acele rahaturi. Era normal să se întâmple odată și odată, dar nu voiam să fie așa. Voiam să fie cu el, să fie special, să vrem amândoi asta. Dar acum nu mai pot da timpul înapoi. Știu că o să ajung să îl iert în numele iubirii, în numele naivității mele..

Am făcut un duș rapid și m-am îmbrăcat într-o pereche de skinny jeans negrii rupți în genunchi și o cămașă roșie în carouri legată deasupra buricului. O pereche de bocanci maro înalți îmi completau ținuta alături de o geacă de piele neagră și o geantă de aceiași culoare. Mi-am întins părul și m-am machiat simplu, ieșind din camera tatălui meu. Mai aveam câteva lucruri aici deoarece obișnuiam să mai dorm în camera lui când mi-era dor de el.
Am aruncat o mică privire în camera mea prin crăpătura ușii, văzându-l pe Harry vorbind la telefon. Am deschis ușa mai mult, el neobservându-mă.

" Da, Sandra, ne vedem mai târziu. " spune zâmbind și rămân înghețată când îi aud vocea fostei mele secretare.

" Sigur, la ce hotel să fac rezevare? "

" Luxe City Center Hotel. " răspunde el scurt.

Am mormăit ceva atrăgându-i atenția și a închis telefonul speriat. Nu pot să cred că îmi face asta. Harry mă înșeală? Chiar mă înșeală?