Din perspectiva lui Blacky.
M-am trezit de ceva timp, dar lenea mea constanta ma impiedica sa-mi deschid ochii. Simteam ceva sub mine..stateam pe ceva foarte incomod, de parca era un pat rupt..dar..cand am adormit stiu sigur ca era intreg!
Imi deschid lenes ochii si..nu eram in camera mea..Singurul lucru familiar era Anubis care levita in somn deasupra mea..
-UNDE DRACU SUNTEEEM? Strig eu ca besmeticul trezindu-l pe Anubis.
-Ce tipi asa idiotule? Stai..unde suntem? Intreaba el uitandu-se in jur.
-*palm face* Buna intrebare!
-Asta e mana Emmei.
-Ce? De unde sti?
-1 la mana:- Sunt un zeu, stiu totul. 2 la mana:- Aia e bustiera ei. Arata el cu degetul catre o bustiera neagra agatata de usa dulapului.
-Fata asta e mult prea dezordonata..
-Chiar crezi ca ea a aruncat-o acolo?
-Hmmm.. Jeff Jeff Jeff, baiat neastamparat. Spun eu cu un ranjet pervers.
-Stai! Ma opreste Anubis din chicotit.
-Ce e?
-Nu ai uitat cumva ceva?
-Ce sa uit?
-CA TREBUIE SA PLECAM ACASAA IDIOTULEEE!
-Ho! Gataa! Isteric.. Soptesc eu ultima parte.
-Ai spus ceva?! Se rasteste el.
-Nici de cum.
Anubis ne-a teleportat inapoi in camera noastra..ma rog a Emmei si a lui Jeff.., unde cei doi dormeau bine merci, imbratisati.
Il vedeam pe Anubis ca se inroseste la fata si..nu..nu de emotie, ci de nervi! Cand era gata sa strige la cei doi, eu l-am oprit.
-Shiiit! Am o idee. Ii spun eu soptit.
-Ce vrei sa spui?
-Puterea manelei! "Strig" eu in soapta cu un pumn ridicat, pregatit de razboi.
Am pus in casetofon un CD cu Guta, l-am dat la maxim si am apasat pe "play".
-Aaaaaaaaa! Urechiiiileeee! fu**** mortii in **** de **** si cu **** in **** si ****.
*Dupa juma' de ora im care Emma si Jeff ne-au injurat fara sa se repete.*
-Gata? Intreb eu calm.
-Da. Raspunde Emma scurt.
Din perspectiva Emmei.
Azi incepem cautarile. Inca nu inteleg de ce nu ma lasa Lyd sa ii gasesc parintii prin telepatie sau sa il lase pe Anubis. Acum serios! Se complica de geaba..Oricum, parintii ei, treaba ei, nu? Neaa... Nu ma cred nici eu! Je sa nu se bage? Nici o sansa!
M-am ridicat intr-un final din pat si m-am teleportat cu Jeff inapoi la Cyndi.
-Crezi ca porumbeii s-au trezit?
-Hai sa vedem! Il trag eu pe Jeff dupa mine.
Am intrat incet incet, pâsi pâsi in camera lor si ne-am oprit o secunda privindu-i. I-am spus planul de trezire lui Jeff la ureche si BAM.
- DESTEAPTA-TE ROMANEEE DIN SOMNUL CEL DE MOAAARTEEE!
-Vezi ce vad si eu? O intreaba Harry pe Lyd.
-Idioti la orizont! Spune Lyd trantindu-si perna pe cap.
-Nu am terminat! Strig eu sarind peste Lyd.
-Nici eu! Sare Jeff peste Harry.
-Sunteti tampiti? Sare Harry iritat.
-De ce sunteti asa bosumflati?
-Pentru ca suntem aici cu un scop, Emma, nu pentru joaca!
-Si crezi ca eu nu stiu asta? Dar..
-Dar?
-Dar asta nu inseamna ca trebuie sa fim mohorati si bosumflati!
-Aham si ce propui?
-Di calutuuuul! Strig sarind usor pe Lyd.
-Ho nebunoo! Eu nu sunt Jeeeff! Striga ea la mine bufnind in ras.
-Adica ce vrei sa spui? Imi pun eu mainile in san.
-Ca va f***** ca iepurii.
-Ha ha! Am ras.
Ne-am ridicat de pe cei doi, lasandu-i sa se ridice la randul lor din pat. Cand i-am vazut cu spatele la noi i-am facut semn lui Jeff. In a doua secunda eu eram in carca lui Lyd, iar Jeff in a lui Harry strigand:
-Di caluuuutuuuuul! Du-ma la frigider! Ihaa!
-Sti cum se spune:"Daca nu te intelegi cu nebunii, alaturate lor". Spune Harry intrand in jocul nostru.
Noii nostri ponei :))) ne-au dus in sufragerie, unde Cyndi isi citea ziarul sorbind din cafea. Cand ne-a vazut a scuipat cafeaua si a inceput sa rada in hohote.
-V-ati apucat de echitatie? Ne intreaba Cyndi incercand sa se opreasca din ras.
-Dap, iar ei invata cum sa fie doi caluti fericiti! Spun eu cu o voce de bebe.
-Hai gata cu joaca! Jos ca nu mai pot.
-Binie..
