Capitolul 16

274 21 3
                                    

Ronnie povesteste:

Dupa inca o zi obostitoare la munca, am ajuns si eu acasa.
Putin imi pasa ca ma distrug usor usor. Ross imi tot spune sa lucrez mai putin, dar nu il ascult. Asa cum am facut mereu, nu am ascultat pe nimeni si mi-am vazut de treaba.

Zielele trecute a fost ziua lui Lucas, a facut si el 11 ani. Si asa cum i-am promis, de ziua lui mi-am liber si am dat o mica petrecere in cinstea lui.
El si-a chemat cativa colegi de clasa, eu l-am adus pe Ross si dupa spusele lui Lucas "a fost cea mai tare zi de nastere". Si chiar m-am bucurat cand am auzit asta. M-am bucurat ca am putut sa ii aduc un mic zambet pe fata lui micuta.

Cu restaurantul merge ok. Mai am de bagat mobila si de facut bucataria cu echipamente, intelegeti voi. Si am terminat.
Sau cel putin am terminat cu partea care conta cat de cat. Mai am de obtinut aviz de la "casa de sanatate" , ca totul este inregula in restaurant, iar eu pot oferi mancare. Sunt atat de multe lucruri de facut.
Nici nu stiu cand o sa le pot termina pe toate, si voi putea si eu sa ma relaxez.

Am incetat sa mai mananc prea mult in ultimele zile, nici de minr nu prea mai am mare grija. De parca inainte aveam prea multa..
Ross imi tot repeta ca am cearcane,ca sunt obosita. Imi cere sa iau o pauza.
Dar el nu intelege, nimeni nu intelege.
Daca nu era dragul de Lucas, eu nu cred ca mai eram in viata acum.
Toti si-au dorit sa mor, si iata-ma, usor usor simt cum ma scurg. Cum raman fara puteri. Singurul care imi mai aduce cate un zambet pe buze cand chiar simt ca am nevoie de asta, e scara mea spre libertate. El ma face sa uit de griji.

Astazi trebuie sa ma intalnesc cu invatatoare lui, sa imi spuna ce a facyt pana acum la scoala. Si iata-ma. Blugi albastri inchisi, bocancii mei in picioare, un tricou negru.

Invatatoarea: buna ziua

Eu: buna ziua

Invatatoarea: ce mai face Lucas?

Eu: dormea cand am plecat eu de acasa

Invatatoarea: stiu ca nu a trecut mult de la inceperea scolii, dar in ultimul timp am observat ca este putin trist si abatut. Cand l-am intrebat ce a patit, mi-a spus ca sora lui mai mare munceste prea mult, si nu prea mai petrece timp cu el. Este adevarat

Eu: da, este adevarat. Muncesc mult in ultima perioade

Invatatoarea: se vede pe tine, ai cearcane

Eu: stiu, am mai auzit

Invatatoarea: si nu incerci sa faci ceva ca sa remediezi asta?

Eu: nu, odata si odata tot voi fi nevoita sa muncesc de numai pot, de ce sa nu fie acum?

Invatatoarea: pentru ca iti faci rau tie

Eu: putin imi pasa de acest lucru

Invatatoarea: vrei sa te distrugi?

Eu: parca venisem sa vorbim de Lucas nu despre mine

Invatatoarea: de ce muncesti atat? O fata la varsta ta se distreaza, nu sta la munca cu orele

Eu: eu am ales asta

Invatatoarea: sti ca e gresit nu?

Eu: stiu

Invatatoarea: nu prea te inteleg

Eu: nu v-am rugat eu sa o faceti

Invatatoarea: ai tu un scop pentru care faci toate astea

Eu: asta e adevarat

Invatatoarea: care este acela?

Eu: nimeni nu il stie, de ce sa fiti dumneavoastra prima care afla?

The Last Song |R5 FanFiction| *PAUZA*Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum