Capitolul 19

306 32 33
                                    

Ati constientizat vreodata cat de repede trece timpul?
Acum este toamna, iar cand inchid ochii ma trezesc ca este primavara.
Nici nu stiu ce s-a intamplat cu mine in tot acest timp.
Am muncit pentru noul meu restaurant, de m-am rupt.
Dar merita din plin! Mai am putin de lucru si il pot deschide.
La scoala nici nu mi-a pasat ce note am obtinut.
Nu vreau sa fiu prima din clasa. Dar nu vreau sa fiu nici ultima.
In toata treaba aceasta mai este si Lucas. Singurul meu motiv de a zambi si de a privi cu incredere spre ziua de maine.
Am ajuns sa il iubesc pe acest pusti mai mult decat ma iubesc pe mine.

Mai este si Ross...
Baiatul care nu pleaca oricat de mult as incerca. Parca ar fi lipit de mine.
De abia reusesc sa scap de el ca sa pot sa ma duc la munca.
Cu toate astea, ii sunt foarte recunoscatoare pentru ca ma ajuta cu Lucas.
Vine mai mereu pe la noi, si sta cu el.
Este dragut din partea lui.
Nu ii spuneti ca am zis asta.

Astazi mi-am luat liber. Ross a insistat. Vrea sa petrecem si noi putin timp ca intre prieteni.
Initial am refuzat, dar nu stiu cum dar l-a convins pe Lucas si au stat amandoi pe capul meu pana am acceptat.
Nu imi sta in fire sa ies. Ma simt ciudat.

Ross: esti gata?

Eu: cred ca da

Ross: atunci haide

Eu: vorbind cu Lucas esti sigur ca ai grija?

Lucas: da. Sa va distrati zambeste cu toti dintii

Ross: bineinteles

Ma simteam prost ca il lasam pe Lucas acasa.

Ross: o sa fie bine, stai linistita ma incurajeaza

Eu: daca zici tu

Ross: hai fi pozitiva spune in timp ce imi atinge obrazul

Pe moment am tresarit. Nu eram obisnuita cu atingeri.
Ross a observat si si-a luat mana cerandu-si scuze.

Eu: unde mergem? Incercand sa schimb subiectul

Ross: la o cafenea. Fac eu cinste

Eu: nu trebuie, serios

Ross: nici sa nu te aud

Eu: bine, daca insisti

Am luat-o usor la pas.

Ross: ce iti mai face rana?

Eu: este permanenta. Deci este tot acolo

Ross: imi pare rau

Eu: hai sa schimbam subiectul

Ross: bine atunci. Ai auzit de cladirea aceea veche din centru care a fost cumparata? Cica va fi un restaurant acolo

Vorbea de viitorul meu restaurant. Ma bucuram ca s-a raspandit vestea.

Eu: am auzit

Ross: cica nu mai e mult si o sa se deschida

Nu o sa ii spun ca eu detin acel loc.
Ii voi face o surpriza. Asta daca mai suntem prieteni pana atunci.

Ross: uite aici voiam sa te aduc

Intram intr-un local decorat in stil rustic. In spate de tot am putu observa o mica fantana.
In parti erau parti dintr-o mobila veche. Dar erau restaurate.
Arata totul chiar foarte dragut.

Eu: imi place

Ross: stiam ca o sa iti placa

Eu: repede stiai tu

Ross: am ajuns sa te cunosc cat de cat Ronnie, chiar daca nu vrei sa accepti si imi face cu ochiul

Am simtit putina miscare in stomac. Dar a disparut la fel de repede cum a aparut.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jan 07, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

The Last Song |R5 FanFiction| *PAUZA*Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum