DVRK (ro) // finalizata

Sindromul Evil

Nu stiu de ce,dar mamei mele ii era frica mereu sa nu fac ceva rau, ma tinea mereu de mana,nu ma lasa sa ies din casa sau sa ma plimb,avea foarte mare grija de mine dar nu intelegeam de ce. Cand am mai crescut tata a inceput sa imi explice despre acel sentiment,mai degreaba acel sindrom când iti vine mereu sa faci rau. Trebuie sa recunosc ca si eu am avut de multe ori acest sindrom, nu stiam de ce dar imi placea mereu sa imi bat joc de toti, sa bat pana credeam ca nu mai pot nici rasufla acei oameni. Si nu imi place sa fiu calcat in picioare, cand vad pe cineva ca isi bate joc de mine pur si simplu nu ma pot abtine sa nu il bat. Nu stiu ce este mai exact acest fenomen dar inca mai tin minte cu ani in urma când parca acel sindrom intrase in mine, parca ceva imi spune mereu sa omor, sa fac rau ca daca nu voi muri. Sindromul m-a dus foarte departe, am ajuns sa omor in cele mai crude chinuri, si parca simteam rasetele puternice ale acelui sindrom. Nici noaptea nu puteam dormi când stiam cati oamenii am ucis in chinuri crude, dar nu eu, ci sindromul. Si totusi imi aduc minte intr-o noapte când am inceput sa bag cutitul in el de nenumerate ori doar ca sa il vad cum sufera. Dar acel sindrom nu a fost un sindrom, ci mai degraba un demon, noaptea il vad la mine in camera spunandu-mi ca daca incep sa fiu bun acesta ma va omora, imi spunea asta de nenumarate ori, in accelasi timp tinand un craniu in mana spunând ca asa o sa ajung daca o sa ma opresc din ucideri si din facut rau. Nu am avut de ales, asta imi era soarta, de obicei acest demon ma influenteaza mai mult noaptea sa omor, eu începând sa omor oamenii care dormeau, oamenii care stateau linistit afara, fara nici un motiv anume,doar ca sa se distreze acel demon. Ca un ultim cuvant izolati-va, stati departe de mine, si imi cer mii de scuze daca veti .....

*Creatie Proprie*