Lacaşul perfect

81 11 6
                                    

M-am trezit de dimineaţă cu limba pe afară. Ciudat nu? M-am întins din toate oasele ca să mă scol și m-am dus să văd ce face îngeraşul meu. Săracul! Puisorul stătea abătut şi se uita în gol la lacul de lângă noi. Si frământă nisipul. Nu a durat mai puţin de o clipă și mi-a spus cel mai dragut, „Bună dimineaţă! " . Am mers lângă el şi am început să îl ling pe mutriţa lui obosită. A început să îmi zâmbească şi i-am răspuns la fel. Intre timp cea ce nu am observat... Jamilla îl spală pe Lightning între urechi. Drăguţ și de ei! Eram tineri şi îndrăgostiţi. Cea ce mi se parea ciudat era faptul că Raymond era atât de abătut. Era de înţeles... îi parea rău că a trebuit sã îşi părăsească haita. Şi eu simţeam la fel deşi nu aveam pe nimeni ca ruda să mă iubească.. Numai , pe Raymond... El era singurul pentru mine. Mă gândeam aşa :
„Oare dacă ne caută şi acum? Dacă ne prind si ne omoară ? Atunci ne vor hărţui toata viata? " . Erau prea multe intrebari de asimilat.
-Ok, toata lumea!am început eu pe un ton autoritar. Avem o zi plina si lungă.. Trebuie să fugim și să ne găsim un lăcaş pentru ca să trăim și puii noştri să fie în siguranţă! Aşa că Raymond, dulceaţă , prinde-ne te rog 4 peşti!
-Ok, viaţă mea!
-Lightning , te rog să păzeşti perimetrul.
-Bine, Kiara.
-Iar Jamilla, tu te rog hai cu mine.

Am mers cu ea până la Ray să-l rugăm să ne înveţe arta pescuitului.
Zis şi făcut! Ne-am mâncat şi micul de jun şi am plecat mai deoarte in căutare unei case după lac.

Raymond P.O.V
Mergeam prin padurea cea cu conuri. Pasarelele gingaşe zburau şi îi hăituiau râmele din pământ căre ieşiseră după ploaie. Era frumos.
După ce am trecut de o pădure ce părea infinită am gasit ub luminiş cu un arbore în mijloc. Era în fața arborelui o stâncă şi lângă stâncă o vizuină sub rădăcinile arborelui. Mi-am zis cât și mie şi Kiarei : „Bun venit acasă! "
Iar undeva lângă mai era o scorbura făcută din pietre pentru Lightning şi Jamilla. Ne gândeam la viitorul nostru. Deşi Kiara era însărcinată era puternică ca şi cu m nu ar fi fost. Am stat acolo si ne-am umplut culcuşurile cu muşchi proaspăt crescut și uscat de te ardea! Iar lăcaşul era ferit de ploaie.
Absolut superb!

Kiara P.O.V
Era un loc extraordinar! Dar să trecem la partea serioasă. Era culmea ca şi locul ăla să nu vie locuit! După o ora în care am stat acolo sosiră o familie de vulpi. Aoleu! Era un tată, o mamă şi doi pui uşor măricei. Dar puteau lupta.
-Hei lupii râioşi! Jet afară , din casa noastră!
-Scuzaţi-mă puturoşenia voastră, dar revendicăm acest lăcaş!
-Cum vreţi voi!
A sărit la gâtul meu și în momentul doi m-am ferit şi l-am zgâriat pe spate pe vulpea tată. Acesta a icnit şi unul din pui ma prins de coadă. Înainte de ai rupe spatele, Raymond a prins-o de gât în timp ce ea se zvarcolea la el in gură. A prins-o mai strâns și a scuturat-o și apoi a trântit-o cu putere de pământ. Neatent-a de mine! Când nu eram pe fază vulpoiul a venit şi ma prins de pântec. Am urlat de durere . Ma prins de pântec şi eram însărcinată! În momentul următor am apucat-o cu colţi de spinare şi i-am crapat-o intre dinţi. Am scapat. Toţi se luptau. Lightning a prins puiul și la pus la pământ. I-a sucit gâtu cu labele. Jamilla i-a zgariat și muşcat picioarele mamei până i le-a rupt . A urmat de durere si a muscat-o oe Jamilla de bot unde i-a lăsat i cictrice sângeroasă. A strigat şi scuturat din cap. Momentul următor a luat-o de urechi şi a aruncat-o în sus. A picat de la 2 metri şi a muri cu ochii deschişi.
-Yuk! Vulpi! Hai să le aruncăm undeva.
Am mers vreo 20 de metri si am găsit un râu potabil, frumos cu peştişori care să îi pescuiască Raymond. Am aruncat şi îngropat hoiturile în nisip-ul din râu.
Nu am capătat nici o cicatrice. Era bine.
-Auuuu!
-kiara! Ce te doare!
-Raymond!....
-Da , scumpo! Spune-mi ce este!
-Nasc !!!

VĂ ŢIN ÎN SUSPANS NU? CITIŢI MAI DEPARTE ȘI O SĂ AFLATI CE SE VA ÎNTÂMPLA CU KIARA SI RAYMOND!

Perechea Interzisa [Finalizata]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum