Perechea Interzisa [Finalizata]

Sufletul Perecehe a lui Arron

Arron P. O. V
Mă trezesc în simplul meu adăpost.  Mă scutur de praf și merg să văd ce face alpha-ul meu. Teoretic vorbind nu chiar al meu. Ceva mirosea putred.  A da,  eu!  Nu m-am spãlat de... Cam 4 zile.  Phuuii!  A trecut ceva. 
Ies afarã şi cer permisiunea să merg la râu.
Mă uitam pe drum singur,  cum trecea timpul vieţii . Mă gândeam când o să am pereche. Mă aşez în apa mică şi încep a mă joc cu un peşte. Vai ce disractiv!  Când aud o voce, duioasă! Blândă! Şi nu departe de mine.  Mă apropiu de râu, vrând să văd de unde se aude. „AH!  Trebuie să trec râul ! " zic eu în mintea mea. Traversez pe pietre uşor, deoarece era un curent foarte mare!  Groaznic.  Ajung pe cealaltă parte şi ridic urechile pentru a auzi mai bine. Iarăşi!  Fug în stânga. Şi o văd.  O lupoaică maroniu-grie. O culoare superbă! Mă las cu burta pe pământ mergând cât mai uşor spre ea. Dacă e într-o haită?  Voi afla şi gata!  E sufletul meu pereche şi nu o să neg!  Mă apropii de ea aproape de spatele ei şi vorbesc :
-Bună!
-A!  se sperie şi sare într-o parte.
-Scuze,  dacă te-am speriat! Eşti într-o haită?
-Da, dar tu? spune ea duios.
-Da... Într-o haită mai mică dar fericită.
-O, drăguţ!  Cum te cheamă?
-Arron.  Pe tine?
-Sunt Dakota, încântată de cunoştinţă. -Şi eu la fel. spun înduioşat.
-Ai un suflet pereche?
-Nu dar tu,  Arron?
-Nu...

-Ai vrea să  ......spunem deodată.
-Da,  cu siguranţă.  zice ea roşind.
-Te caut de mult. Sunt singur în haită. Aşa că..  Ți-am auzit vocea şi am venit după ea.
-Ai vrea să vii la noi în haită?
-Nu.... N-aş putea... Dar tu?
-Alpha-ul nostru e tare crud aşa că eu sunt un siplu patrulator... Eu zic un,  "Da" !
-Bine,  hai să te prezint. Dar mai întâi... Dute la haita ta şi spunele că devi un Rouge. Apoi hai la mine.
-Bine!

Am aşteptat cam jumate de oră şi apoi a venit plângând.
-Ce s-a întâmplat?
-Când i-am zis asta... M-a.... M-a zgâriat şi mi-a zis cã şi dacă nu e teritoriul lui... Odată de mă mai vede.... O să mă omoare!.

Îmi priveam sufletul pereche rătăcit ca un pui de vrabie prin pădure. M-am aşezat lângă ea şi i-am spus :
-Voi avea eu grijă să fie invers. El va muri şi haita lui va fii a noastră. La fel şi teritoriul.

Şi-a pus capul pe blana mea şi a zis că trebuie să plecăm până nu ne gasesc.
Am trecut râul şi am mers la Alpha.  Când ne-au văzut Lightning a vrut să o atace. O fi el Beta dar nu i-am îngăduit.  Luna ştia că era sufletul meu pereche şi a zâmbit .
- Arron,  cine e ea?
-E sufletul meu pereche.  A plecat din haita ei de la Alpha-ul ei nemilos ca să ni se alăture nouă. Alpha.... Îmi faci onoarea de a o primi pe această lupoiacă ca fiin şi sufletul meu pereche?
-Da....  spuse Luna.  Raymond o vom primi deoarece e o haită mică şi avem nevoie de mai mulţi lupi.
-Dar  ,Kiara....
-Niciun dar, Ray o primim chiar dacă eu sunt Luna şi tu Alpha. Dacă ne atacă haita mea?  Sau a ta?  Sau a amândurora ? Ce ne facem?  Suntem doar 5 lupi!  Si doi pui care nu pot lupta!  Cum ai vrea să ripostăm?
-Bine,  Kiara.... O fac pentru că te iubesc și pentru că tu ai dreptate.
Nobilă lupoaică,  cum te numeşti?
-Sunt Dakota, Alpha!
-Bine acum pune-l pe Arron să-ți arăte împrejurimile.
-Bine,  Alpha.  Asta am să fac!  am răspuns în locul ei.

După 2 ore de arătat teritoriul i-am aratat unde vom sta noi. Entuziasmată intră şi se pune lângă mine.  Eu lingând-o pe botic. 
L-am văzut pe Beta că merge la Ray şi îi comunică că am rămas fără pradă şi trebuie să stabilim ierahiile.
-Lupii mei!  strigă Alpha de pe stâncă.  Avem să stabilim ierahiile!  Eu fiind Alpha şi ea Luna am decis ca Lightning şi Jamilla să fie perechea Beta.  Iar Arron şi Dakota să fie perechea de vânători.  Deoarece suntem prea puţini pentru a avea şi Omega am decis să lăsăm acest titlu jalnic la oparte până când o să avem o haită mai mare. De acum aşa va fii.

A plecat înapoi lăsând totul cum era. 
-Auzi, Arron . mă întreabă Dakota. Alpha şi Luna au pui?
-A, da!  Nu ti-am arătat.  Hai să-i vezi pe Lăbuţă şi Colţişor. Sunt nişte pui superbi.
Am mers la Luna şi am întrebat-o dacă ne lasă să ne jucăm cu puii. Aceasta a răspuns afirmativ. I-a strigat pe puiuţi care au venit în grabă şi m-au dărâmat. Am râs şi eu şi Dakota.  Apoi i-am prezentat puii pe care le-am arătat tehnicile de vânătoare pentru peşti şi iepuri.
-Arron şi Dakota mergeţi vă rog şi vânaţi. a spus Alpha cu o voce blândă.
-Da,  Alpha!

Am plecat prin pădure alături de sufletul meu pereche iubit care pe neaşteptate mi-a tras o limbă peste ochi.
-Hei! i-am strigat în timp ce se îndepărta.  La-s că pun eu laba pe tine!
-Nu mă prinzi!  a strigat râzând şi în secunda doi împiedicând-use şi căzând.
-Ba uite că da!
Ajung şi o muşc de ureche uşor să pară că am câştigat.  O las şi alerg după un miros.  Veverita!

Dakota P. O. V
Mă lasă şi fuge.  Ce a păţit?  Fug după el şi îmi face semn să fac linişte . A găsit sigur ceva.  Am văzut când s-a oprit că se întoarce cu o veveriţă în gură. Trag aerul din jur în piept şi spimt miros de popândău pe aproape. Văd o glaerie la vreo două lungimi de urs departare. Fug mă ghemuiesc şi când iese îl prind şi îl scutur până nu mai mişcă şi moare.
-Bravo,  Dakota!  îmi strigă Arron cu păr de veveriţă în gură.
Aud nişte paşi mici prin galerie.  Alt popândău!  Când iese bag botul şi îl prind cu repeziciune. Îl scutur ca şi cum am făcut cu celălat şi îl pun jos.  Apoi un foşnet îmi atrage atenţia. Prin iarbă văd silueta unui şoricel. Simplu.  Îl prind şi nu trebuie să fac mai mult. Locul acesta e plin de vânat faţă de fostul meu cămin!
Le ducem în tabără şi spunem că mai mergem o tură.  Alpha fericit zice că ne va răsplăti.
Ce îmi poate plăcea noua mea viaţă!