Urletele crimei

Casa baloanelor

-Bă, da' nu-i proastă? Bă, da' nu-ți vine să-i fuți una în gură și să o legi în lanțuri și să o dai cu dinții de bordură?! Cum de a ajuns tocmai la tine?
-Calmează-te, Marshall, stăm la câțiva metri unul de altul și chiar trebuie să o "necăjești" în halul acesta?
-Cine necăjește pe cine?!
-Ohh..
     Stanlly se plimba în cerc în jurul lui Marshall. Își oprise mișcarea chiar lângă stâlpul de care era legată Danna.
-Scuze că ți-a făcut necazuri, Stanlly. Voi avea mai mare grijă de nebuna asta.
-Voi aceștea din familia Arkensaw sunteți ciudați rău.
     Stanlly a dezlegat-o pe Danna, lăsându-i doar ambele brațe "încătușate". Și-a pus mănușile, apoi i-a "încredințat-o" lui Marshall ținând strâns de legătura lanțului.
-Trebuia neapărat să-ți pui mănușile? Sunt prea jegoasă să atingi ceva din preajma mea? Sau nu.. Ți-ai băgat cumva mâna în cur?!
    Întrebarea Dannei, de-a dreptul stătuitoare a trezit un moment de liniște, chipul celor doi invadate în profunzime de confuzie. Marshall, pătimaș, îndrăzi să spargă tăcerea, rușinat de tot ce tocmai auzise.
-Ok, Stanlly, noi plecăm. Îți mulțumesc că m-ai contactat că ai găsit-o în beciul tău. Îți dau eu alt borcan de zacuscă. Pa, ai grijă de tine!
     Marshall ieșise pe ușa conacului lui Stanlly ușurat că scăpase de acea situație stânjenitoare.
-Bă, fată! Trebuie să mai fug mult după tine?!
-Dă-mi drumul atunci.
-Nu până nu se întoarce mama ta să îi arăt că ai umblat prin lucrurile care nu îți erau permise. În plus de asta, mie mi-a fost încredințată datoria de a avea grijă de voi două și în principal de tine, care ești cea mai mică și cea mai rea
-Bă, cum poți să fii așa Băsescu?
-Așa ce?
-Ăă.. Nimic,nimic, ignoră.

Jeff își grăbea pasul treptat, auzind în răstimpuri și pașii relaxați a lui Denny. Ea se câteodată în spate având tendința să admire cum focul necontrolabil distruge încet fiecare rămășiță a bisericii în prag de noapte. Drumul lor era luminat de niște felinare învechite și greierii le cântau la răscruce de drumuri. Denny chicotea în secret pe drum, uitânduse din spate la părul lui Jeff care era în toate direcțiile. El nu băga din seaman, dând inpresia că își pregătește un adevărat plan de povești în minte.
După aproximativ 2 ore de plimbare, în care nu au scos niciun, sunet fiind pierduți în lumea lor, ei s-au oprit în fața unei încăperi macabre care era, de fapt, o cabană părăsită de ceva timp. Pe ușă scria "Casa baloanelor". Denny citi imediat aceste cuvinte, apoi își îndrepta ușa spre geamul de la etaj care era acoperit cu o perdea semi-transparentă. Lângă geam scria cu o culoare asemănătoare sângelui "Plecat în vacanță."
-În ce vacanță ai fost plecat?
-În Anre. Aici e o pădure ce aparține altui oraș.
Denny intră în încăpere și văzuse un adevărat val aprins de baloane ce erau peste tot decorând armonios locul. Spre surprinderea ei, locul mirosea a stejar și nu a alcool sau sânge. S-a așezat pe o canapea de lângă fereastră, iar Jeff îi arătă un album de poze. Deschizându-l Denny a pătruns prin toți cei 4 ani în care ei au fost colegi. Pozele erau aranjate armonios și unele persoane fusese decupate. Spre surprinderea ei, găsise într-un colț o poză cu Liu, dar a dat pagina fără a mai pune vreo întrebare. Chiar la sfârșitului albumului, pe ultima pagina, era atașată o poză cu ea, el și Danna. Uitându-se atent, observase ceva noi la înfățișarea Dannei. Aceasta avea o mustață desenată cu pixul.
-Jeff, ce i-ai făcut Dannei pe față?
-Tu i-ai desenat aia. V-ați certat odată și i-ai desenat ceva de genul pe albumul tuturor colegilor.
-Aa..bine.