Ride,love & Kill.

3.Verişorii

       Un Lamborghini Huracan LP610-4 gri mat,superb,cu geamuri fumurii,oprit în fața noastră. Nimeni nu coboară,noi nu vedem nimic prin parbrizul negru,dar după 3 minute de aşteptare,uşile se deschid si din maşină ies Matteo şi Camille,verişorii mei.
      
        Se îndreaptă cu paşi rapizi spre mine şi Kim,noi fiind încă şocate,mai ales după apelul ăla,maşina nu ne este cunoscută,deci ne aşteptam la ce e mai rău.
        Camille îmi sare în brațe râzând şi mă pupă pe ambii obraji,fericită.Eu îmi revin din transă şi îi răspund îmbrățişării,iar Matteo o prinde din urmă în câteva secunde şi repetă mişcarea lui Cami,dar cu Kimberly,după care face schimb de partenere cu sora lui şi mă ia în brațe pe mine,mă pupă pe frunte şi stă cu mâna în jurul gâtului meu.
  -Ce faceți,fraților? Ce vă aduce prin oraşul meu ? Şi,mai ales,de unde ați făcut rost de bijuteria aia ? spun confuză şi amuzată arătând spre huracanul negru ce stătea cuminte în parcare,lângă celelalte maşini ale grupului.
-Auzi,cică oraşul ei. Nu uita că eu am trăit mai mult decât tine aici.Şi am venit pentru că lui Cami i-a fost dor de verişoarele ei preferate,şi nu am vrut să o las să plece singură,aşa că am adus-o eu. îmi răspunde zâmbind Matteo.
-De parcă ție nu ți-a fost dor de ele,lasă vrăjeala,tu ai vrut să vii primul ! îl atacă amuzată Camille.
-Ei alo,gura,nu mai da din casă! se apără văr'miu iar pe noi ne bufneşte râsul.
-Păi şi maşina de unde ai ciordit-o? râde Kim spre Matteo.
-Am găsit-o. Într-un container...aflat în mişcare spre Columbia...zice el vinovat dar râzând.
-Frumoasă achiziție,oricum. îl încurajez zâmbind şi făcându-i cu ochiul.
-Glumeam,băi,eu am cumpărat-o ,şi am zis să îi fac proba...din New York până la voi. zice el amuzat.
Blair:-Mătuşa şi unchiu ce fac?Sunt bine?Au venit şi ei?
Matteo:-Sunt bine,dar nu au venit,tata avea treabă şi mama a rămas cu el. Vă pupă şi vă îmbrățişează.V-au trimis şi cadouri..
Spune şi scoate din buzunarul de la spate al blugilor o cutiuță mică,albă,în genul celor de la Pandora,şi mi-o întinde. O iau grăbită şi o deschid nerăbdătoare:o pereche de cercei cu diamante veritabile,în formă de fluture.Cu siguranță mătuşa Jenny i-a ales,ea ştie cât de mult îmi plac fluturii.Mă uit încântată la ei şi îi sar în brațe vărului meu,care îmi aştepta reacția.
Blair:-Mersi,mersi,mersi,sunt absolut superbi.Spune-i mătuşii Jennifer că îi mulțumesc mult şi că are cele mai bune gusturi,ca de obicei.
Kim:-Vai iubi,să ştii că are gusturi,sunt superbi.Să îi porți sănătoasă!
Matteo:-Helău,nu mama i-a ales!
Blair:-Aa,nu Jenny? Mersii muult Cami,îi ador. Spun şi o iau în brațe pe varmea.
Cami:-Defaapt...Matteo ți-a ales ție cadoul.
Mă blochez şi mă uit uimită la Matteo.El avea privirea aceea gen "Dăă,normal că eu.Dacă nici eu nu ştiu ce îți place,atunci cine?". Ştiam cât de mult ține la mine,şi că mă iubeşte cum o iubeşte pe Cami,dar nu mă aşteptam să mă cunoască aşa de bine.Îi sar iar în brațe,încolăcindu-mi picioarele în jurul taliei lui şi punându-mi mâinile după gâtul lui:
-Mersi muult de tot,îmi plac la nebunie. țip şi îl pup pe obraz.
-Am înțeles din prima că îți plac,nebuno.Acum dă-te jos,că eşti mai grea decât pari.
-Oh,ce mod subtil de a-mi spune că sunt grasă!Bravo,domnişorule,bravo.
-Nu am vrut să ți zic din prima,dar da...te-ai făcut cât casa.. spune el afişând o față tristă şi dezamăgită.
-Ohh,nu ai îndrăznit să zici asta! îl atac eu cu o privire amenințătoare.
-Hahahaha,gata,Van Dame,calmează-te.Vreau să plec întreg acasă. începe el să râdă.
Kim:-Şi cât stați pe aici?
Cami:-Miercuri noapte va pleca un camion încărcat cu mitraliere Kalashnikov din sediul unchiului Michael,iar noi am venit să îl însoțim.
Blair:-Oh,bun,în sfârşit! Chiar speram să spui asta! Îmi era dor să fac aşa ceva cu voi! Pentru cine sunt armele?
Matteo:-Cine a zis că veniți şi voi cu noi?Sunt pentru arabul ăla din Quatar,Mohamad.
Kim:-Cât timp eşti pe teritoriul nostru,nu avem nevoie de aprobarea nimănui să vă însoțim până la graniță.
Blair:-Ai auzit-o pe sormea,hai mai zi ceva.
Matteo:-Am prins ideea,gata,renunțați la atitudinile de scorpii,mă speriați.
Kim:-Ce atitudine,păpuşel?Aşa suntem noi. îi zice blonda rânjind.
Matteo:-Daa,că eu chiar nu vă cunosc. spune sarcastic şi îşi dă ochii peste cap.
-Destiny e aici?Am trecut pe acasă dar nu era nici una,m-am gândit că e cu tine.Îmi e tare dor de ea...intervine Camille plictisită de discuția noastră.
Kim:-Suntem toți,hai să intrăm,şi aşa s-a făcut cam răcoare,sigur o să plouă azi.