Secretul (Anonima)

*8* - Nu mai suport !

         - Ce a spus ? Ma întreabă Nick curios .
           
           - Ca e ceva in camera mea . Spun eu neintelegand nimic . 
             
            - Hai ! Spune el si ma trage de mana spre camera mea .

      - Stai ! Spun si ma opresc înainte de a intra in camera. Tu stai aici s nu ti se întâmple ceva . Spun eu si îl trag in spatele meu .

      - Mie nu are ce sa mi se întâmple , important e sa nu pățești tu nimic . Spune el serios.

      - Oh , pe bune ! Acum o faci pe îngrijoratul . Am fost buna cu tine . Nick,  ai fost singura persoana care am putut sa-i spun despre trecutul meu . Chiar tu ai spus ca nu îți pasa de mine si ca eu sunt doar un joc .Zbier eu la el.

      - Știu si îmi pare rău . Eram nervos si puțin băut . Te rog iarta-ma ! Am fost un prost . Hai sa fim iar acei prieteni care rad din orice .

     - Nu stiu ce sa zic . Spune eu muscandumi buza inverioara pt. a nu începe sa plang .

       Nu mai stau sa il mai ascult si intru brusc in camera . Când am intrat am rămas cu ochii cat cepele . Pe pereți erau poze cu mine si din ele sunt cu mine de azi . La mall, când organizam petrecerea , o poza cu mine si cu Nick de acum aproximativ un minut . Si erau si trei casete așezate pe pat . In mijlocul pozelor era una mare cu un cuplu mai bătrân si jos in dreapta scria Fam. Cooper . Ce ? Ce legătură au toate astea cu mine .
           
        Ma apropii de imagini si încep sa analizez pozele . Este clar ca aceste poze nu sint facute cu telefonul sau aparatul foto pste a fi poze luate dintr-in video .
         Tresar atunci când simt o mana ce se pune pe umarul meu. Dar ma liniștesc când observ ca era mana lui Nick .

     - Ce-s cu toate astea ? Ma întreabă el ridicând o sprânceană .

    - Nu stiu dar voi afla cat de curând . ..

       - Mand , vin-o puțin ! Spune Nick si ma cheamă lângă fereastra.
            Merg către fereastra așa cum a spus Nick . Când ajung vad unul dintre geamuri spart si pe celalalt un bilețel .
            Iau biletul in mana si citesc cu vocea mai mult in șoaptă .
             ,,Nu te-ai întrebat niciodată de ce a murit bunica ta ? "

       - Cine ești ? Ce vrei de la mine ? Ziber uitanduma pe geamul spart .

       -------Nick--------

       
      - Cine ești ? Ce vrei de la mine ?     Zbiară ea uitandu-se pe geamul spart .

           Ma uit la ea si vad ca ii vina sa plângă sa renunțe la tot sa se încuie intr-o camera si sa plângă , sa tipe . Dar n-o face ! Lupta , lupta pana nu va mai putea , pana va cădea . Dar o va face luptând . Își musca buza inferioara pentru a nu plânge , se abține , dintr-un motiv neștiut . Nu vrea sa plângă , dar inima ii spune altceva , ii spune sa plângă di sa arate durerea pe care o simte .

       -Amanda !?

        - Ce vrei? Nu-ți ajunge sa ma vezi așa ? Ce vrei ? Spune ! Asta e ceea ce vrei ? Sa sufăr ? Uite se întâmpla , acum du-te si spunele si celorlalți . Zbiară ea la mine cu vocea tremurânda .
       
        -  Nu vreau asta ! Amanda eu-

         - Tu nimic Nick ! Te rog sa pleci si sa ma lași singura . Si cheam-o pe Luna ! Am nevoie de un prieten .

          - Dar - , nu mai contează . Spun eu si ies din camera .

       Are dreptate sa ma urască .Am fost un prost ca i-am zis lucrurile alea . Daca as putea da timpul înapoi as faceo , as repara tot ce am făcut . As face orice numai sa fim iar prieteni cum eram înainte . Dar ce ce m-a mai chemat la petrecere? . Probabil sa nu ma simt prost .

       Merg spre usa dar un sunet de geam sau oglinda sparta ma oprește din a mai face o mișcare . Ma duc ce taifunul sa vad ce se aude si ma opresc in fata camerei ei . De acolo se auzeau toate astea . Am renunțat la ideea de a o mai chema pe Luna si intru in camera fara a mai bătea sa a mai face vreun lucru pentru a primi permisiunea ei.
           
            Când am intrat in camera o vad pe Amanda cu sânge pe mâini si pe fata . In mana stânga având o lama încercând sa se taie . Oglinda era sparta iar ea nu exprima niciun sentiment înafară de indiferenta . Nici durere la cat sânge avea pe fata si mâini .

         - Amanda,  potolestete îți faci rău ! Spune si merg spre ea si aruncandui lama .

        - Ce crezi ca faci ? Acum o faci pe cel căreia ii pasa de mine ? Zbiară ea cu cateva lacrimi in ochi .

      - Gata ! Numai fa asta ! Nu crezi ca eu m-am saturat de ignoranta pe care mi-o oferi  ? Crezi ca nu-mi pasa de tine ? Ba da îmi pasa si mult . Ți-am zis ca îmi pare rău , ce vrei sa mai fac ?

      - Nu pot sa cred ! Cat teatru pe capul tau . De ce nu renunți în ami mai cere scuze ? Nu vezi ca nu te iert si nu o voi face.

     - Pentru ca te iu- . Zbier si îmi pun mana la gura ne mai terminind propoziția când realizez ceea ce i-am spus .

     - Ce ai spus ? Întreabă ea cu glasul stins .

     - Nimic ! Uita ! ...

         După câteva minute de liniște , fara a mai scoate niciunul vreun cuvânt . Ma hotărăsc sa sparg gheata . Chiar daca cel mai probabil o sa tipe la mine , încerc .

     - De ce ai făcut asta ? O întreb si arat spre oglindă si spre sângele ce era pe jos .
 
      - Pentru ca nu mai suport ! De doi ani de când primesc biletele si casete si uneori amenințări . Nu mai suport ! Chiar mi-a ajuns . Nu stiu cine îmi face asta si care e motivul , dar stiu ca o face pentru răzbunare . Spune ea cu ochii înlăcrimați .

      - Ce ? Vorbești serios ? O întreb îngrijorat dar si socat . Iar ea da afirmativ din cap .

         Cum poate fi așa puternica ? De doi ani de când i se întâmpla asta si niciodată nu a aratat in public ca suferă sau ca cineva o urmărește. S-a comportat normal .

   
      - Ești polițista ! De ce nu ai anchetat acest caz ? Adică sa încerci sa il prinzi pe cel care face asta .

       - Crezi ca nu am încercat ? Crezi ca nu m-am mai gândit la asta pana acum ? Ba da o fac mereu . Dar m-a amenințat . A zis ca daca voi încerca sa il prinda va omora fara ca eu sa îmi dau seama cum si când e va face .

        Nu mai spun nimic si ma apropii de ea si o imbratisez strâns . Ea făcând la fel .