Primul lucru pe care l-a făcut după ce a ieșit din camera lui a fost să îl verifice pe Nick. Băiatul ăsta e așa de agitat în somn, încât aproape că a căzut din pat atunci când s-a uitat la el. A închis ușa și a surâs, apoi s-a dus în bucătărie să prepare cafeaua. A pus ibricul pe aragaz, apoi a căutat prin sertare un pliculeț de cappuccino. În cele din urmă a găsit o cutie și a pus două lingurițe într-o cană. În celelalte două a pus cafea și apoi a turnat apa. Pe a lui a pus-o pe masă, iar pe celelalte în cuptorul cu microunde. A luat o gură din lichidul negru și fierbinte și s-a sprijinit de blatul bucătăriei. Oare vor reuși să găsească statuia aia? Sau se vor întoarce cu coada intre picioare? Lui nu prea îi păsa de el, dar știa că probabil părinții Tarei o vor certa în legătură cu asta. De câte ori nu s-a trezit în miez de noapte cu fata asta la ușa lui din cauze certurilor părinților ei. A clătinat dezaprobator din cap și și-a lăsat cana pe blat, ducându-se la camera fetei. Era ora șapte dimineața, iar ea nu este o persoană matinală. A găsit-o ghemuită sub plapumă cu geamul deschis. A închis fereastra și a tras draperiile pentru a împiedica soarele să o trezească pe roșcată. Apoi a ieșit și și-a luat cafeaua la el în cameră.
***
Se uita dubios la geamul închis și draperiile trase, neînțelegând cum au ajuns așa. Apoi, când și-a luat telefonul și a văzut ora șapte dimineața aproape a țipat. Cum e posibil să se trezească așa de devreme? Unde e somnul ei de opt ore? Totul a devenit și mai confuz când a văzut ceasul de pe perete ce arăta ora zece și i-a luat câteva secunde să își amintească unde e. Și-a lăsat capul pe pernă și a zâmbit. Era în Cipru, mai precis în Paphos și urma să găsească statuia Afroditei. Dar înainte de asta, trebuia să meargă la casa lui Dionysos, la Muzeul Mozaicurilor, la templul Afroditei... Avea să fie o zi plină. S-a ridicat din pat și a deschis șifonierul. S-a îmbrăcat cu o rochiță albastră până la genunchi și și-a prins părul într-o coadă împletită.
- Nu mă interesează, mi-e foame și dacă tu nu o trezești, o fac eu, s-a auzit Nick de pe hol.
- Micul dejun e până la ora unsprezece, iar acum e ora zece. Las-o, se trezește ea.
- Sunt gata deja, a ieșit din camera ei, lăsându-i pe cei doi fără replică. Haideți să mergem să mâncăm. Nu sunteți gata? Le-a zis cu un zâmbet șiret.
- Tu... a început Nick. Tu ești o scorpie căreia îi place să își bată joc de ceilalți, a început să gesticuleze, arătând înspre ea. În spatele lui, James doar își dă ochii peste cap, în timp ce Tara a ieșit din apartament. Știa că brunetul glumește, dar îi plăcea să îl facă să se simtă vinovat. Era drăguț să îl vezi după cum vrea să îți îndeplinească toate dorințele. Până la urmă, poate chiar era o scorpie. A râs la gândul ăsta.
***
- E așa de frumos, priveliștea a lăsat-o fără cuvinte și tot ce dorea era să poată sări în apa turcoaz și să înoate până în larg. Apoi, să se întoarcă și să se plimbe pe nisipul ud, să simtă briza prin părul ud. Dar visele i-au fost spulberate când și-a adus aminte că nu știe să înoate. A oftat și a continuat să admire priveliștea.
- S-a întâmplat ceva? James a observat schimbarea ei de stare și și-a pus mâna pe umărul ei. Își dădea seama că nu e în regulă după ochii ei care acum câteva secunde străluceau de entuziasm, iar acum zâmbea forțat.- Nimic, sunt bine, i-a dat mâna de pe umărul său, fără să-l privească. Blondul a luat-o de umeri și a întors-o cu fața la el, examinând-o cu atenție.
- S-a întâmplat ceva. Îmi pot da seama din privirea ta. Fata a tresărit și l-a privit în ochi. A simțit un nod în stomac și își simțea pielea că arde acolo unde el o atingea. Niciodată nu a privit-o așa. Era ceva în ochii lui albaștri care o asigurau că totul va fi bine, că el va fi mereu cu ea. Și-a întors repede capul. Nu, nu trebuia să se întâmple asta. Nu trebuia să simtă toate aceste lucruri. Era greșit, atât de greșit.
În acest timp, James îi studia fața nevăzând zbuciumul interior al fetei. În ochii ei se vedea aceeași tristețe și el voia să facă orice pentru a o alunga, dar nu știa ce. Tara era o persoană așa de complicată, atât de secretoasă, încât era o adevărată provocare să vezi dincolo de masca ei. Și totuși el reușise. Nu știa nici el cum, dar știa că o cunoaște pe ea mai bine decât pe el. Își dădeau seama când zâmbea sau râdea forțat, știa care sunt cărțile ei preferate, că în timpul ei edita poze, că era o perfecționistă și că nu se lăsa până nu ieșea cum voia ea. Te aproba pe tine, dar făceau tot cum voia. Nu a mai întâlnit pe nimeni ca ea și nu voia să o piardă. Și totuși, când ea și-a întors capul a simțit o durere în piept. Nu înțelegea de ce a făcut asta. Nu se putea ascunde. Nu de el.
Nick îi privea pe cei doi și avea un rânjet pe față. Arătau ca un cuplu ce se înțelegeau prin priviri. Dar și el știa că e ceva în neregulă cu Tara, dar nu voia să intervină între cei doi. Nu știa ce se va întâmpla după această scenă, dar știa că nu pot rezista fără să își vorbească unul altuia. Chiar și când se mai certau, tot își vorbeau de parcă au uitat că s-au certat. Ai fi crezut că s-ar fi simțit în plus când stătea cu ei doi, dar nu era așa. Cei doi nu îl dădeau niciodată la o parte. El dacă tăcea mai mult de un minut, cei doi îl luau la întrebări. Și totuși, Nick presimțea că șederea pe insula Cipru va schimba multe între ei trei.
CITEȘTI
În Căutarea Afroditei
Подростковая литератураArheologia este un domeniu ce se îmbină foarte bine cu istoria și geografia. Tara Grimes le adoră pe ambele și pe deasupra putem spune că al doilea nume al ei este curiozitatea. Și uite așa a ajuns să își sfideze părinții și să facă Fa...