În Căutarea Afroditei

Capitolul 8

Do you miss me like I miss you?
Fucked around and got attached to you
Friends can break your heart too, and
I'm always tired but never of you

I hate U, I love U - Gnash

O privea, deși ea avea ochii închiși. Nu înțelegea cum au ajuns aici. De ce se certau? Din cauza Leylei? De ce îi păsa așa de mult Tarei de ce făcea el cu blonda? Și de ce i-a ascuns faptul că a fost în cortul ei? Credea că dacă o presează, va reuși să o facă să îi spună ce s-a întâmplat. Dar toate acestea au dus la o mare ceartă.

- Nu vreau să mă cert cu tine din cauza ei, și-a făcut curaj să spună.

- Păi, îmi pare rău să îți zic, dar e prea târziu! E Leyla mai importantă decât prietenia noastră? Nu, a scuturat ea din cap. E Leyla mai importantă decât mine? Întrebarea l-a făcut să se încrunte. Cum putea crede că există ceva mai important decât ea? Tara era cea mai importantă persoană din viața lui. Mereu când o vedea zâmbea în interiorul lui, râdea la glumele ei, îi plăcea să o tachineze când venea vorba despre cărțile ei preferate. Îi intrase pe sub piele și știa că nu putea și nici nu voia să o scoată din viața lui.

- James? I-a auzit vocea ca o șoaptă. Și uitase de întrebarea ei. Nu știa ce să spună. Era rănit de faptul că ea îi ascundea faptul că a vorbit cu Leyla. Ei nu aveau secrete. De ce făcuse acest lucru? Ce au discutat cele două încât să nu îi poată spune lui, cel mai bun prieten al ei? Gândurile îl măcinau și era așa de confuz.

- Bine, s-a auzit o voce, ca mai apoi să își dea seamă că era vocea lui. De ce zisese asta?

- Bine? Bine?! Bine, a pufnit ea. Bine, și-a luat telefonul și agenda de pe masă, le-a pus în gentuță, și-a luat bluza de trening și a ieșit din cort.

Abia atunci și-a ridicat capul. Îi simțea parfumul pe care el i-l cumpărase și de care ea a fost foarte entuziasmată. S-a uitat la Nick ce îl privea ca pe un extraterestru. Mai era și Julia care nu înțelegea nimic.

- Ar trebui să te duci după ea, i-a zis James brunetului, așezându-se pe scaunul unde cu câteva minute în urmă a stat ea.

- M-aş duce degeaba. Nu pe mine vrea să mă vadă venind, ci pe tine.

- Nu prea cred asta. Nu știu de ce am zis "bine". Pur și simplu mă gândeam, ea mi-a șoptit numele și am vorbit fără să îmi dau seama.

- La ce te gândeai? Julia îl privea blândă.

- La ea. Mereu mă gândesc la ea.

- Du-te, i-a spus Julia. Du-te după ea. Noi, fetele, ne dorim cel mai mult ca după o ceartă să veniți după noi. Nu să ne lăsați singure. Fugi după ea. Nick se descurcă aici și fără voi doi, i-a zâmbit băiatului de lângă ea.

- Și ce să îi spun? Nu mă pricep la cuvinte, s-a ridicat de pe scaun.

- Vei ști când o vei vedea. Doar du-te. A ieșit din cort și a luat-o înspre hotel. Era singurul loc în care s-ar fi dus Tara.

***

Când a intrat în apartament, inima a început să îi bată mai tare și avea un nod în stomac. Ce avea să îi spună? Măcar avea să se uite la el? Îi va vorbi? A înainte spre camera ei și a văzut-o fericită cum cânta și dansa. A zâmbit. Semăna cu o adolescentă îndrăgostită. Apoi, fericirea ei a dispărut și peria i-a căzut din mână. Avea o față speriată, iar asta l-a alarmat.

- Tara, ești bine? A intrat în camera ei fără să se gândească de două ori. Ea a tresărit și s-a întors cu fața la el. I-a zâmbit forțat. James era mai panicat ca oricând. Atât de rău se supărase pe el?

- Hei, abia a șoptit ea, evitându-i privirea.

- Tara...

- Uite, James, l-a întrerupt ea. Am nevoie de spațiu, de timp. Eu cred că e mai bine să nu ne vorbim o vreme decât strictul necesar. Am fost o proastă, îmi pare rău că te-am pus să alegi între mine și Leyla. Ea va fi probabil viitoarea ta iubită și ai tot dreptul să o aperi. Nu vreau să stau în calea fericirii tale. Așa că e mai bine să ne distanțăm. Acum, te rog, ieși din camera mea. Mulțumesc.

James a ieșit din dormitorul ei fără să spună niciun cuvânt și s-a dus în al lui. Ceva se întâmplase în interiorul lui. Ceva se rupsese. Se așteptase la orice! La țipete, la cuvinte spuse la mânie, chiar și la o palmă din partea ei! Dar tocmai ce făcuse, nu ar fi prevăzut-o niciodată. Tara tocmai ce îl îndepărtare. Îl dăduse la o parte. Cum, cum era posibil? Ce făcuse el să merite asta? S-a așezat în pat, încercând să adoarmă, dar nu a reușit. Gândurile lui fugeau la fata cu părul de foc. Ce se întâmplase ca să ajungă în situația aceasta?

***

A mai luat o gură din cafeaua lui și s-a sprijinit de blatul bucătăriei. Atunci a intrat Tara cu cea mai somnoroasă față posibilă. A căscat și și-a prins părul într-o coadă. Trecuse o săptămână de când nu își mai vorbeau decât dacă era strict necesar, Nick devenind mesagerul lor. Îi lipsea. Îi lipsea zâmbetul ei, râsul ei, chicotitul ei, strălucirea din ochii ei. O dată ce a pierdut-o pe ea, a pierdut și o parte din el. Nu a mai reușit să doarmă așa cum trebuia, petrecându-şi nopțile în întuneric și liniște. A început să se uite la serialul ei și chiar i-a plăcut. Nu știa cum de nu reușise să fie atent la el până atunci. Fata și-a luat cana cu cappuccino și s-a așezat la masă. Afară ploua, de parcă cercetările nu mergeau și așa destul de încet. Vremea se juca cu nervii lor.

- 'Neața, lume bună! A intrat Nick, probabil singurul vesel dintre cei trei. Cum azi e vineri și plouă, mă gândeam ca diseară să mergem la restaurantul de care ne-a vorbit Julia. Ce ziceți? Îți poți aduce și iubita, James. Ah, da. Era împreună cu Leyla de câteva zile, dar nu știa dacă el chiar e îndrăgostit de ea sau doar încearcă să-şi înăbușe gândurile despre o anumită roșcată.

- Nu. Eu chiar nu vin. Scuze, Nick, dar nu am chef, fata a mai luat o gură din cappuccino.

- Dacă nu vii, nu îți mai dau laptopul să te uiți la serialul tău, a amenințat-o brunetul. Tara a pufnit.

- Nu poți folosi șantajul emoțional pe mine, eu l-am inventat.

- Doar vino. De câteva zile stai doar în camera ta! Nu te-ai saturat de atâta citit?

- Cum aș putea să mă satur de domnul Darcy?

- Te rog, piticanie. Vine și Julia și puteți să aveți una dintre discuțiile voastre filozofice. James s-a încruntat. De când Nick o alinta pe Tara?

- Bine, bine. Dar doar pentru că știu că nu vrei să rămâi singur cu Julia. Nu ai ști ce să îi spui. Ca ieri, a chicotit ea. Nick și-a dat ochii peste cap și s-a uitat la James.

- Sigur, vin. Voi vorbi și cu Leyla.

- La ce oră?

- Șapte. Ah, și a zis Julia că va veni pe la cinci să te ia ca să vă pregătiți împreună. Chestii de fete, a dat el din umeri, Tara doar privind în față gânditoare.

Ura asta. Ura situația în care ei singuri s-au pus. Ei doi, pentru că el i-a îndeplinit dorința fără să se opună. Dacă ar fi știut cât doare, ar fi făcut orice ca să o facă să se răzgândească. De atâtea ori a vrut să se ducă la ea, să o ia în brațe și să îi spună că e un mare prost... Dar nu putea. Trebuia să îi respecte decizia. Pentru ea. Pentru el. Pentru ei doi.