Hunter-Vanatoarea (COMPLET)

4. Adevar inecat in foc

Asta e capitolul 4. Cea din poza e zeita Ishtar, iar legenda despre care am scris in capitol e partial adevarata.

Spor la citit si sa-mi spuneti daca v-a placut :)

4. Adevar inecat in foc

Se intampla ceva cu mine, mai mult ca sigur. Eu nu eram asa, nu ma indragosteam de primul iesit in cale, de fapt nu ma indragosteam. Dar e ceva in neregula cu el, parca il cunosc de la inceputul lumii.... Ce se intampla oare?

Am ajuns sa ma intreb cine sunt eu, care e scopul meu in viata, scop stabilit de ani buni: sa mentin cortina intre oameni si celelalte creaturi de pe pamant. Dar acum nu mai sunt asa sigura. O data cu aparitia lui Daniel in viata mea, a fost ca si cum cealalta eu s-a trezit, care cealalta eu... nu stiu. Nu exista alta, dar totusi o simt, ii simt puterea, ura, dragostea...

Toate astea mi se invarteau in cap de cand intrasem in Selea, acum o jumatate de ora. Cand am intrat in club si am vazut toti acesti adolescenti dornici sa uite de tot ce ii inconjoara, disparand in camerele de la etaj, petrecandu-si noaptea cu cine stie cine, m-am simtit mandra, de parca eu creasem placerea ce venea in valuri de peste tot spre cea care le aratase viata, adica eu. Nu stiu de unde atatea sentimente, dar nu vreau sa se opreasca; satisfactia era prea mare, prea delicioasa pentru a o alunga.

In toata galagia din club, peste toata lumea aceea, puteam simtii cum mii de copii sunt nascuti, creati si cum mii de stele cadeau pe cer.

Ma bucura faptul ca am triumfat, dar nu stiam peste ce, despre ce triumf e vorba. Nu stiam nici ce sa fac, sa raman in coltul asta pana il zaresc pe Daniel, sau sa urc la camere pentru a ma infrupta din dulcea miere ce plutea in aer?

Am oftat de parca ar fi fost o decizie grea si am plecat spre scara ce ducea in sus. Calcam usor, fara a face zgomot pe trepte; doar nu vroiam sa stie cineva ca sunt aici, nu inca. Scarile erau intunecate, tacute si stranii, dar un impuls ma impingea tot mai sus.

Am ajuns la etajul unu si de cum am inaintat pe holul cufundat in bezna, am simtit acele usi vibrand, incarcate cu energii negative, dar imi placea. Savuram gustul fericirii, eram mandra ca atunci cand esti modelul unui copil, cand el iti urma orb, toti pasii, iar tu zambeai satisfacut.

Am ajuns la capatul coridorului si dinspre ultima usa venea o energie ciudata: nu se intampla nimic acolo, nici o placere de parte masculina, doar de parte feminina desi in camera se aflau doua persoane de sex diferit.

M-am apropiat de usa si mi-am pus mana dreapta pe ea si un curent mi-a trecut prin corp. Am vazut dincolo, cu ochii mintii, o fata frumoasa, blonda, dezbracandu-se de rochita ce-o purta pentru a-i atrage atentia vampirului blond. Imaginea se schimba si am vazut un pat inconjurat de flacari in care se aflau doi tineri, iubindu-se. Baiatul ii mangaia gatul si sanii fetei si am simtit furnicaturi pe piele, ii sufla in par si am simtit cum un tremur mi-a cuprins trupul.

Am sarit imediat in laturi de langa usa, lipindu-ma cu spatele de peretele opus si am incercat sa-mi controlez inima. Deodata am avut un sentiment: asta se intamplase cu mult timp in urma, iar eu doar am retrait scena, sau cel putin o parte dine ea.

M-am calmat suficient, mi-am scos pistolul argintiu si m-am indreptat spre usa cu gandul ca Daniel trebuie sa raspunda intrebarilor mele, cu orice pret. Pasii-mi erau nesiguri, inca tremurand de la ce am simtit, dar asta nu m-a impiedicat sa imping usa in fata astfel incat sa apar in raza vizuala a celor doi.

Aveam dreptate: Daniel statea intins pe pat, cu un zambet fermecator pe fata, iar blonda statea in fata lui, doar in lenjerie intima, fixandu-ma cu privirea.

-Tu, pleaca! i-am poruncit.

A pufnit in ras.

De varsta era mai mare ca mine, asa parea, dar era mult mai firava, mica de inaltime, blonda cu ochii negrii (clar lentile de contact), subtirica. Stand acolo, aproape de cel mai mare dusman al omului, parea o fetita de o schioapa.