The Originals: My Life As Hope Mikaelson

Damon

M-am trezit langa Stefan. Nu îmi mai amintesc prea bine noaptea trecută dar a fost distractiv. Chiar pot sa simt ceva pentru Stefan? Nu m-am gandit nimicidata la el în felul asta.

Mă ridic usor din pat pentru a nu-l trezi si ma indrept spre baie pentru a-mi face un duș si a mă îmbraca.

Acum,stau în apa fierbinde ce îmi curge pe corp si ma gandesc: Oare chiar vreau asta? Am nevoie de un sfat... Nici macar n-am la cine sa ma duc. Nu am nici o prietenă.

Uneori singuratatea e prea coplesitoare pentru mine. Singura persoana la care puteam apela în caz ca voiam un sfat era Stefan. Acum nu îl mai am nimi pe el,ce ma fac?

Cand am iesit din dus,punandu-mi peste mine halatul catifelat si ungându-mă cu crema de corp mi-am adus aminte ce voiam de fapt.

Trebuia sa-l gasesc pe Damon. M-am strecurat în camera lui Stefan si i-am împrumutat telefonul. I-am trimis un mesaj lui Damon.

"Ne vedem la The Grill în 10 minute. E urgent"

N-am asteptat alt mesaj înapoi. I-am pus telefonul lui Stefan înapoi si am șters-o.

***

Odata ajunsa la The Grill am înceoit sa ma uit încolo si-ncoace dupa Damon care se pare ca nu ajunsese înca. Ma uitam peste tot. M-am îndreptat spre bar pentru a comanda ceva de baut si l-am gasit chiar acolo. Pe scanul de langa mine. Avea o privire oribila de parca îsi petrecuse noptile aici,fara sa mai traga nici un pui de somn.

-Ce faci aici?

El se uita la mine mirat de parca era prima oara cand ma vede.

-Tu... Spune-mi cine esti ce vrei?

-Sunt Hope Mikaelson.

-Nemaipomenit. Ce mi-a mai facut Klaus sau vrajitoarele lui acum?

-De ce spui asta? Uite, am venit sa vorbim.

-Cum m-ai gasit. Oricum,nu conteaza... Trebuie sa ma vad cu Stefan.

-Mda...nu o sa vina.

-Ce i-ai facut?

-Nimic. Stefan face parte din viata mea la fel de mult cum face din a ta. I-am împrumutat telefonul si ti-am dat mesaj.

-Sper ca e adevarat ce spui...

-Sunt mai puternica decat tine,el sau chiar si Klaus. Ia zi,Ce ai de gand sa-mi faci?

Bine,recunosc am fost o nesimtit cu remarca asta,dar trebuia sa stie sa nu se puna cu mine. Nu îi aduce nici un bemeficiu. Eu pot sa îl vindec,dar tot eu pot sa îl si omor.

-În regula...uite nu am vrut sa sune asa. Voiam sa vorbim despre tine.

-Ce?

-Ti se întampla chestii ciudate în ultima vreme?

-Cosmaruri. Sunt singurele chestii ciudate care mi se întampla.

-Ok, mai exact... Ce fel de cosmaruri?

-Sunt diferite dar contin acelasi mesaj. Voi fi omorat. E ca o transa. Nu ma pot trezi pana nu mor în cosmar.

-Okay,deci... Trebuie sa facem ceva neaparat.

-Ai vreo legatura cu toate astea?

-Nu prea stiu. Stii eu ar fi trebuit sa fiu moarta dar am înviat.

-Si ?

-Si... Toata povestea astea are de-a face cu tine,Damon.

-Bine si ...Cum începem?

-În primul rand trebuie sa vi cu mine în New Orleans.

-Ai înnebunit? Klaus?

-Nu chiar. Familia mea e milt mai buna decat crezi,te asigur.

-Si Stefan?

-Ne va gasi el.