Capitolul 2

12.6K 622 73
                                    

Ajung acasa la 19:30 si dupa ce ma uit in stanga si-n dreapta daca ma urmareste cineva tastez parola de la alarma si intru.

Stiu cine ma urmareste dar nu inteleg cum poate sa se ascunda atat de bine de nu-l vad niciodata.

El ma cunoste ca doar ii port numele dar eu nu. E frustrant. Cand o sa apara?

Ma descalt la usa pentru ca este o problema de-a mea psihica sa nu merg niciodata incaltata prin casa. Sunt obsedata de curatenie si de control.

Nu apuc sa imi las geanta pe canapea in living ca suna la usa cineva.

Stiu despre ce este vorba, ma asteptam la asta.

Deschid si-i zambesc frumos baiatului care are in brate un buchet mare de trandafiri. Ii ofer o mica atentie, ii multumesc si incui usa.

In sufletul meu zambesc pentru ca ma gandeam ca o sa ma uite anul acesta. Imi apropii fata de flori pentru a le simti parfumul delicat si ma asez pe canapea.

De 12 ani e singurul care stie despre ziua mea si nu o rateaza niciodata.
Este singurul lucru din viata mea asupra caruia nu am control si el este persoana care, indirect m-a 'ajutat' sa devin cine sunt astazi.

Am hotarat sa urmez aceasta cale si sa devin avocat specializat in procese de divort acum 12 ani.

Mamica mea, inainte sa moara, pe patul de spital si cu ultimele puteri mi-a spus ca sunt maritata si ca din acea zi numele meu va fi Simson.

*5 mai 2004
Stau pe holurile spitalului si astept sa iasa doctorul din salonul mamei mele pentru a discuta cu el.

- Cum se simte dle doctor?sar eu imediat ce deschide usa salonului.
Este destul de in varsta si probabil a vazut multe la viata lui asa ca se uita la mine cu regret si da din cap.

- Imi pare rau fetito. Pregateste-te pentru ce-i mai rau.

Imi pune mana pe umar ca semn de incurajare si pleaca. O pierd si pe ea, pierd totul, raman singura pe lume.

Intru usurel in salon si ma asez pe marginea patului langa mamica mea slabita de boala.

- Ema.
Deschide ochii sa se uite la mine si e trista. Oare o doare?
- Sunt aici mami, stai linistita, odihneste-te.
- Iubito, iarta-ma. Casa e pe numele tau vechi...
- Da mami, stiu, linisteste-te acum.
- Iubito trebuie sa-ti spun ceva.
Trage aer in piept cu greu si ma priveste cu ochii in lacrimi.
- Bunicul tau... Te-a vandut iubito in urma cu multi ani.
- Poftim?
- De astazi esti casatorita si numele tau va fi Simson.
- Cum adica? Nu inteleg nimic.
- A vrut sa te dea de la nastere Ema dar nu l-am lasat. Atunci mi-a pus in fata un act prin care te maritai in ziua cand implineai 16 ani. N-am avut de ales. Ca sa te am langa mine atunci, am semnat iubito.
- De ce?
- Tatal tau...
- Stiu povestea.
- Iarta-ma frumoasa mea.
- Cine e el?
- Nu stiu. Atunci m-a asigurat ca e un om bogat si tanar.
- Cum il cheama?
- Simson.
- Ca pe mine... De cand sunt casatorita cu el?
- De azi.

Si asta a fost tot. A oftat si a inchis ochii. Pentru totdeauna.

Asa am ramas singura pe lume, intr-o casa mare, fara sprijin sau ajutor financiar.

Am plans in ziua aceea cat pentru toata viata.

Deja uitasem ca sunt casatorita, ma gandeam doar ca mi-am pierdut mama, singura care ma iubise in toata viata mea.

Am facut toate pregatirile necesare pentru inmormantarea mamei si abia seara am ajuns acasa unde ma astepta un baiat cu un buchet de trandafiri in mana.

Eram ca un robot si nu mai auzeam sau vedeam ceva decat durerea mea.

La inmormantare au participat 4 persoane. Eu, avocatul, o vecina batrana si preotul.

A fost dureros si am crezut ca nu voi depasi niciodata aceste momente. Si chiar cred ca nu le-am depasit.

Dupa slujba s-a desfacut testamentul mamei si am aflat ca pe langa vila noastra am mai mostenit si ceva banuti care sa imi ajunga pentru o perioada.

Macar nu mai aveam grija banilor.

Ajunsa din nou acasa stoarsa de toate puterile si sentimentele am vazut pe masa din bucatarie buchetul de flori pe care il primisem cu o zi in urma.

M-am dus sa-l pun in apa si atunci am vazut ca era si un plic printre trandafiri.

Atunci abia m-am intrebat de la cine ar putea fi florile pentru ca nici eu nici mama nu primisem vreodata.

Am luat plicul si l-am desfacut fara nici o emotiea. Inauntru era un buletin, un cec si o scrisoare.

In buletin era fata mea si numele Ema Simson.

Cecul avea destule zerouri pentru a ma chinui sa le inumar.

Iar scrisoarea "La multi ani pentru ziua ta. Imi pare rau sa te anunt dar de astazi esti casatorita iar numele tau este Simson. Alaturi ai noul act de identitate si un cec, care sper eu sa-ti fie de folos. Voi veghea asupra ta dar nu te voi deranja cu prezenta. Sotul tau."

Atunci am impietrit si lacrimile de pe obraji mi s-au uscat.

Imi rasunau in urechi numai vorbele mamei 'de astazi esti casatorita si numele tau va fi Simson', ' bunicul tau te-a vandut in urma cu multi ani', 'iarta-ma'...

- Te iert mamica mea, pe tine te iert dar pe el nu.

Imediat am pus mana pe telefon si am sunat avocatul pentru a afla daca acest lucru ar putea fi posibil.

Si da, este posibil. De la varsta de 16 ani se presupune ca o persoana este suficient de matura pentru a-si decide viitorul si a se casatori.

Atunci sufletul meu a inghetat si mi-am facut ca obiectiv in viata sa-l distrug pe acest Simson care prin actiunile lui mi-a omorat mama.

Asa am decis sa devin avocat si sa ma razbun, sa divortez de acest monstru.

*5 mai 2016
Imi impun sa inchid usa amintirilor si iau biletelul sa-l citesc desi stiu ce scrie in el "La multi ani! Sotul tau''.
Corect.

- Sotul meu! Arata-te tu draga si am sa te distrug.

Il urasc cum n-am urat niciodata in viata si cum n-am sa mai urasc pe nimeni. Am sa-i distrug viata asa cum mi-a distrus-o si el mie.

Mi-a omorat mama si m-a lasat singura pe lume, sa nu ma pot apropia de nimeni.

In adolescenta visam ca imediat dupa liceu sa ma casatoresccu un om bun si bland, care sa ma iubeasca si alaturi decare sa am copii.

Bineinteles ca nu am putut sa fac asta.

Mi-a distrus toata viata, nu m-am putut apropia de nimeni, cat despre copii nici nu se pune problema, doar eram casatorita si am suferit eu destul fiind un copil in afara casatoriei ca sa mai fac pe cineva sa treaca prin asta.

Dar nu-i nimic, am sa-l distrug si eu pe el. Il urasc, e un monstru ingrozitor, un babalac libidinos...

EXTRAconjugal 🔞 (finalizata)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum