Razboiul sfidarii

Inceputul sfarsitului...sau nu?

            Trezindu-ma dau sa ma ridic din pat,dar ceva ma tine si imi amintesc de Alexander,asezandu-ma inapoi in pat si uitandu-ma la el cum doarme.Zambesc la vederea chipului lui ce parea asa de inocent cand dormea.Vad ca nu se mai trezeste asa ca ii dau mainile de pe mine ridicandu-ma din pat si mergand spre baie.Imi pieptan parul si il las ca de obicei in valuri pe spate intorcandu-ma in camera si luandu-mi o rochie din dulap apoi ma intorc din baie si ma schimb.Dupa ce termin ies pe holul castelului si merg incet spre bucatarie pentru ca imi e foame.

       Ajungand imi iau o para din cosul cu fructe si ies indreptandu-ma spre salon.Vad cum ninsoarea de afara nu mai inceteaza si ma duc spre geam pentru a admira privelistea.Eveline vine spre mine si face mai intai o plecaciune scurta apoi trecand la subiect:

      -Majestatea sa regèle,mi-a spus sa va transmit ca va trebui ca in jumatate de ora sa va aflati si dumneavoastra la o intalnire de consiliu!

     -Bine,atunci vei veni pentru a ma ajuta sa ma aranjez!spun eu pe un ton incet si ma lasa sa merg in fata ei apoi urmandu-ma spre camera mea.Ajung si vad ca Alexander si-a lasat camasa pe patul meu facandu-i sen Evelinei sa o ia si sa o duca in camera lui.Dupa ce iese Eveline din camera ma indrept spre dulap incercand sa aleg o rochie.Dau cu ochii de una mov inchis,cu maneci lungi,lasata pe corp si o scot de acolo asteptand-o pe Eveline sa imi aranjeze corsetul.

      Intra in camera si ma ajuta apoi aranjandu-mi parul ica de obicei putin la spate luand medalionul primit cadou si plec repede spre sala consiliilor.Intru incet si toata lumea de la masa se ridica in picioare facand o plecaciune,mai apoi cand ma asez eu sa se aseze si ei.

       -Ne vom pregati bine armata pentru razboiul desemnat de Elena!spune pe un ton impunator Alexander privindu-ma cu gheata,dar eu intelegand ca in fata mai marilor consiliului nu poate lasa sa se vada ca iubirea il face slab,asa ca repet gestul lui Alexander si incerc sa nu las nicio emotie sa imi invadeze chipul.

       -Are o armata intreaga de hibrizi,majestate!Va fii dificil!spune un barbat de acolo,dar inainte ca Alexander sa ia cuvantul spun mirandu-ma si pe mine:

      -Ii vom zdrobii ca pe niste gandaci!

      -Dar,majestatea ta-nu il lasa pe barbat sa spuna ca Alexander incepe:

      -Cum a spus si regina,nu voi lasa o rascoala sa distruga tot ce am cladit pana acum!

       Cu toate fiind spuse intalnirea s-a terminat si am iesit din sala odata cu Alexander.Ajungem in salon si zambeste spunandu-mi:

       -Ai fost magnifica,scumpo!Nici eu nu o puteam spune mai bine!

     Nu spun nimic si doar zambesc la auzul vorvelor lui si ma ia in brate sarutandu-ma,apoi lasandu-ma jos si asezandu-ne pe canapea.

     -Stii,as vrea sa plec la New Orleans zilele astea,pentru a o cauta pe Heaven!spun eu,el uitandu-se la mine ganditor apoi imi raspunde:

     -E periculos si eu nu pot veni cu tine deci deocamdata va trebui sa mai astepti!

     -Dar-dau eu sa zic dar el imi taie vorba:

      -Scuze iubito,dar nu imi pot asuma riscul!

      Acestea fiind spuse imi saruta crestetul capului si pleaca spre nivelul superior eu ramanand si uitandu-ma la lemnele care ard in semineu si gandindu-ma la ce as putea sa fac...

       O mana rece mi se aseaza pe umar si se aseaza langa mine Rebekah.

       -Ai auzit totul,nu-i asa?o intreb eu cu o urma de sarcasm pe buze.

        -Da si daca vrei pot veni eu cu tine!spune,o urma de fericire incoltind in mintea mea,dar cu tristete ii raspund:

        -Nu pot...Alexander mi-ar observa lipsa si s-ar enerva.Ma tine ca pe un bibelou si m-a saturat!

       -Ei bine,te las sa te mai gandesti!spune ea si nu apuc sa aprob ca dispare fugind spre camera ei,eu ramanand din nou singura,gandindu-ma la planul de evadare fara ca Alexander sa observe...Un lucru stiu sigur,Eveline va participa!