Razboiul sfidarii

"Sa nu te mai vad pe aici!"

         Trezindu-ma observ ca ma aflu in camera lui Alexander.Afara ningea incontinuu si ma ridic din pat observand ca aveam pe mine o camasa de noapte si nu acea rochie verde.La gandul asta ma inrosesc sperand ca una din slujitoare sa ma fi schimbat si sa nu fie cum cred eu ca e...

         Aud usa deschizandu-se si il vad pe Alexander cu o tava in mana si la vederea lui in postura asta chicotesc.

         -Ti-am adus micul dejun draga mea!Apropo,Elena a fost exilata dupa ceea ce ti-a facut si...ce greu e sa o spun,dar imi pare rau ca nu te-am crezut,bine?

         Incep sa rad in hohote si spun intre rasete cu greu:

        -Ce ti s-a intamplat?Esti bine?Esti sigur ca nu te-ai lovit la cap?

         -De ce ai crede asta?spune el confuz lasand tava jos observand ca pe ea se afla o parfurie cu clatite cu glazura de miere si un pahar de lapte si nelipsitul sange.

         -Tu nici macar cand eram om nu imi aduceai micul dejun!spun razand mai tare,apoi punandu-mi mana la gura incercand sa ma opresc.

        -Ma rog...oamenii se mai schimba,nu?Acum iti doresc pofta buna si trebuie sa plec pentru a o trimite pe Elena cat mai departe de aici.

        Zambesc si fug spre el inainte sa iasa de pe usa aruncandu-ma in bratele lui si sarutandu-l,el parand nepregatit la inceput,dar dupa luandu-ma in brate si raspunzandu-mi la sarut.

      -Bine,dar sa stii ca astazi voi merge in sat pentru a o cauta pe Heaven!spun rapid si el lasa un oftat sa ii iasa printre buze,dupa aproband.

       Pleaca si eu raman in camera mergand spre tava cu mancarea mea preferata.Intai beau paharul cu sange si apoi incep sa mananc clatitele,gustul lor mangaindu-mi papilele gustative.Aud usa trantindu-se rapid si ma intorc din reflex observand-o pe Rebekah cum vine spre mine si ma imbratiseaza.

       -Ce mananci acolo?spune ea aplecandu-se peste farfurie si inhaland mirosul clatitelor.

       -Dupa cum vezi,clatite..vrei si tu?

       La intrebarea mea ea zambeste fericita si ia furculita de rezerva de pe tava incepand sa mancam,eu amuzandu-ma serios de fata ei atunci cand ia prea mult odata si incearca sa mestece.

           Din perspectiva lui Alexander:

     Merg pe holul castelului si cobor pana la subsol unde sunt tinuti prizonierii.Intru cu 3 gardieni in celula unde se afla Elena.

       -Hei Alexander!Ai venit sa imi dai drumul,pentru ca ti-ai dat seama ca Katherine e o toanta?spune ea pe un ton batjocoritor.

       -Pleaca din castelul asta si din tara asta si daca poti si de pe planeta asta!Sa nu te mai vad pe aici!urlu eu la ea,in ochii ei observandu-se o urma de frica.Le fac semn gardienilor sa o ia si eu ies de acolo,urcand din nou la etajul 3 unde se afla camera mea.Intrand o vad pe Katherine si Rebekah vorbind.Rebekah isi intoarce privirea spre mine facand o plecaciune si facandu-i din ochi lui Katherine,mai apoi iesind din camera.

       -Ar trebui sa plec si eu dat fiind ca toate rochiile mele sunt in camera mea!spune ea zambind si dand sa iese ,dar o prind de brat tragand-o spre mine.

       -Ar trebui sa stai in pat astazi pentru ca esti cam slabita,nu crezi?spun eu ingrijorat,ea doar strambandu-si nasul ca un copil de 4 ani...Of,of,Katherine,ma innebuneste fiecare cuvant pe care il scoti.De-ai stii tu!

        Din perspectiva lui Katherine:

    Nu imi surade ideea dat fiind ca vreau sa plec in cautarea lui Heaven,dar mutra lui trista ma face sa nu pot sa il refuz.

       -Cu o conditie raman!spun eu sigura pe mine,el chicotind asta enervandu-ma pentru ca ma subestimeaza.

       -Care majestatea ta?spune el continand sa chicoteasca.

       -Iti petreci toata ziua cu mine!M-am saturat sa stau singura si in plus trebuie sa recuperam timpul petrecut,nu?-la spusele mele el zambeste si se apropie de mine incercand sa ma sarute,dar ma feresc spunand:

      -Ne vedem in gradina peste 30 de minute!

      El aproba printr-o usoara miscare din cap si ies din camera lui ramanand cu spatele lipit de usa si zambind prosteste.

      -Hei,tu!strig dupa o slujitoare aceasta infricosandu-se la vocea mea,dar eu ii zambesc cald ea mai linistindu-se venind spre mine intrebatoare iar eu continui:

     -Ma intrebam daca vrei sa ma ajuti in alegerea unei rochii pentru astazi...in plus e frig afara si chiar nu stiu ce sa imi iau pentru a-mi fi cald.Ea da din cap zambind si vine dupa mine in camera mea ducandu-se direct la dulapul imens de rochii si pantofi.

      -Cum te numesti?spun eu intrerupand-o din a gasi o rochie si imi raspunde:

      -Ariana,majestate!

      -De acum vei fi ajutoarea mea si imi poti spune pe nume cand suntem doar noi doua!

      -Bine,majes- Katherine!spune ea,eu incepand sa chicotesc mergand si eu spre dulap pentru a cauta impreuna cu ea o rochie.

Autoarea spune:

    Hei cititorii mei draguti,vreau sa va anunt ca stiu ca e destul de devreme pentru asta,dar va spun ca de Craciun voi face un bonus special!:DPana atunci astept parerile voastre in comentarii despre carte!'

    P.S.:La media aveti cum arata camera lui Katherine!:)