Am intrat in camera de garda, pregătită sa plec acasa. Peste 4 ore trebuie sa ma duc la nunta lui, si nu vreau sa mai pierd nicio secunda. Chiar daca as prefera sa stau in pat cu Kim si Chris. Nu am fost dimineata la ceremonie, pentru ca am fost la munca si nici nu ma duceam doar pentru a-l auzi cum ii jura iubirea pentru totdeauna. Nu voiam sa fac vreo scena in fata invitaților.
Pe Kim nu o voi lua. Nu vreau sa vadă ce tata are. Oricum nu o sa înțeleagă.
—La ce te gândești, scumpo? intreaba Perrie intrând in camera.
—La nimic. Vreau sa ajung mai repede acasa.
—Si sa te gândești la planul pentru Ana, si eu la fel! chicoteste.
—Nu. M-am gândit mai bine, si am ajuns la concluzia ca... mai bine o las asa. Nu imi pasa daca părinții lui l-au obligat sa se căsătorească cu ea sau el a ales asta, mie imi este bine cu Chris. Chiar si Kim il place.
—Scumpo, daca tu esti fericita asa, atunci nimic nu mai conteaza. Fericirea ta este pe primul loc, si ma bucur ca ți-ai dat seama de asta! zâmbește drăgăstos si ma strânge in brate.
—Ador sa vorbesc cu tine! ii spun.
—Stiu, rade. Acum, mișcate. Ofițerul te așteaptă afara.
Zambesc si imi iau geanta, ieșind repede din camera.
—Buna! zambesc si il iau in brate.
—Buna, iubito! zambeste si el.
Ma ridic pe vârfuri si il sarut, apoi intram in masina lui. Tot el m-a adus la munca, deci normal ca a venit după mine.
—Cum a fost ziua ta? ma intreaba luându-mi mana in a lui.
—Buna. Cam mult sânge pentru o zi, dar a fost OK.
—Iar un accident, ceva?
—Da. Au mers cu viteza si au aterizat direct într-un copac.
—Cate persoane?
—Trei. Părinții si copilul lor. Eu m-am ocupat de băiat si de mama, iar tatăl lui a fost dus direct in sala de operație. Acum sunt bine. Sunt in afara oricărui pericol.
—Mulțumită tie! zambeste si imi săruta mana, cu ochii la drum.
—Am avut o zi buna de dimineata. A fost doar putin noroc, zambesc.
—Esti gata de nunta? intreaba cand oprește la un semafor.
—Da.
—Cred, spune ironic.
—Pe bune. Ma bucur pentru el.
—Mi se pare ciudat ca a venit la tine să-ți explice de ce se însoară cu ea.
—Voia doar sa imi spună ca l-au obligat părinții lui. Stiu scuza asta pederost.
—Cred ca inca te iubește.
—Probabil, oftez.
—Deci, cum rămâne cu piedica aia pentru Ana? chicoteste.
—Nu fi rau, rad. Este seara ei, nu merita asta. Merita sa i se scape tortul in cap, spun mai încet asta.
Rade si ajungem in fata blocului.
—Vin sa te iau la șase? intreaba.
—Sigur.
Ma săruta lung, si zambesc.
Cobor din masina si intru in bloc, ducându-ma la usa.
Intru in apartament, Kim fiind la Luke. O să-i ramân datoare pentru asta.
CITEȘTI
Just love me again
FanfictionUltimii trei ani au făcut-o pe micuţa şi naiva Evelyn Aaron, o femeie de neoprit. A învăţat că totul este trecător, la fel şi iubirea. "Dacă poţi iubi atât de mult persoana greşită, imaginează-ţi doar cât de mult o vei iubi pe cea potrivită." Fata...