Just love me again

Capitolul 32

Dupa ce l-am lasat pe Luke acasa, m-a sunat Cara si mi-a spus ca o ia pe Kim.

Zilele astea nu prea am stat cu ea. Nici nu Zayn. Veneam de la munca tarziu si ma ocupam de fisele medicale, apoi ma culcam. Ma bucur ca am liber doua zile. Cred ca voi dormi incontinuu.

Am intrat in apartament si mi-am lasat geanta jos, oftand usurata.

-Ce minune! striga Zayn zambind, aparand in fata mea.

-Stiu! rad.

Ma ia in brate si ma mangaie pe spate, sarutandu-ma pe crestet.

-Pot sa stau asa pana maine? mormai la pieptul lui.

-Toata viata, raspunde.

Chicotesc si ma ridic pe varfuri, sarutandu-l.

Ma ia de mana si mergem in camera.

-Trebuie sa te relaxezi, spune.

-Trebuie sa dorm, raspund.

-Dupa ce te relaxezi.

Ma incrunt si imi da un tricou alb de-l lui.

-Du-te si fa-ti un dus.

Iau tricoul si ma duc la baie. Imi bag hainele in cosul cu rufe, apoi intru in dus.

Dupa ce imi sterg parul cu prosopul, ies din baie.

Zayn statea in pat si m-am dus langa el, intinzandu-ma pe burta. S-a pus peste mine si mi-a ridicat tricoul pana la umeri. Nici nu ma intereseaza ce vrea sa faca.

-Ai mainile reci! spun si mi se face pielea de gaina.

-Stiu.

Oftez si imi face masaj. Asta e metoda lui de relaxare? Gem cand imi strange umerii, apoi buzele lui ma saruta pe sira spinarii. Mult mai bine!

Ma intorc cu fata la el si imi pun mainile pe fata lui, sarutandu-l. Ma musca de buza si gem, bagandu-mi mainile in parul lui.

-Opreste-te, spune peste buzele mele.

Ii mai dau un sarut apoi il imping de pe mine. Ma pun peste el si imi las capul pe pieptul lui, iar el trage patura peste noi.

-Peste doua zile avem nunta, spune jucandu-se in parul meu.

-La cine?

-Harry si Cara.

-Ce? ma inec.

-O nebuna femeia aia, chicoteste.

Pufnesc si imi plimb degetele pe abdomenul lui, dandu-mi seama ca trebuie sa fac schimb de tura cu alta fata.

-Noi cand ne casatorim? intreb fara sa vreau.

-Cand doresti tu, raspunde si imi saruta mana.

Nu vreau sa ne grabim. Cand vom simti amandoi ca este timpul, atunci o vom face. Inca nu am scapat de capcane si persoanele uracioase. Las timpul sa le rezolve pe toate.

-La ce te gandesti, iubire? ma intreaba.

-La nimic, oftez.

-Ma saruti?

Imi ridic privirea spre el si zambesc, dand negativ din cap. Se incrunta si imi apuca obrajii intr-o mana, sarutandu-ma fortat. Marai si il musc de buza, apoi il trag de urechi.

-Te bat! spune.

Pufnesc amuzata si ma pun peste el, tragandu-l de par si muscandu-l de umar. Ma trage si el de par, trantindu-ma pe spate si piscandu-ma de abdomen.

Tipam amandoi, si ne intrerupe telefonul meu. Oftez si Zayn mi-l da de pe noptiera.

-Perrie, spune.

-Da? raspund.

-Eve, Chris a intrat in coma.

-Poftim? fac ochii mari.

-Stii ca a fost injunghiat, i s-a dus infectia la plamanai.

Inghit in sec si ma ridic din pat, spunandu-i ca vin acolo.

-Unde pleci? intreaba Zayn.

-La spital, spun si trag pe mine o pereche de blugi.

-S-a intamplat ceva?

-Chris a intrat in coma.

Iau o bluza de trening de-a lui Zayn, apoi ies din camera.

-Vin cu tine.

Isi ia si el o bluza, iar dupa ce ne-am incaltat am coborat din bloc.

-Nu ar trebui sa fac asta, spune dupa ce porneste.

-Ce sa faci? ma incrunt.

-Sa te las la el.

-Ma scuzi? pufnesc. El a venit la mine cand eram in spital, ii sunt datoare.

-Faci asta pentru ca ai fost cu el! reproseaza.

-Ba nu! Chris imi este prieten. Si nu vreau sa ma cert cu tine, iar.

-Tu inca il placi? intreaba dupa cateva minute.

-Esti fenomenal! Da, Zayn. Il plac.

Isi inclesteaza maxilarul si strange volanul cu putere. 

Parcheaza masina in fata spitalului si cobor repede din ea.

-Cum e? o intreb pe Perrie.

-La fel. 

-Dar azi dimineata nu avea nimic. Am vorbit cu el si mi-a spus ca se simte bine.

-A fost impuscat de doua ori si injunghiat, infectia a avut timp sa se raspandeasca, raspunde.

-Nu inteleg. Jur ca nu inteleg, soptesc si imi pun mainile in cap.

-O sa se faca bine. Bob a spus ca nu este nimic-

-E in coma, Perrie. 

Oftez si ma duc in fata salonului si intru. Era intins pe pat si conectat la aparate. Ma asez pe scaunul de langa pat, si ii iau mana in a mea. Il priveam si am inceput sa plang. Nu suport sa-l vad asa. Nu merita asta. El este un om bun si minunat. 

-Arata-mi ca ai mai mult de noua vieti, soptesc. Mai tii minte ce mi-ai spus cand eram in coma? plang. Mi-ai spus ca am o viata mult mai frumoasa aici, langa cei pe care ii iubesc. Asta fa si tu. Esti un om mult prea frumos ca sa pleci de langa mine. Si stii ca am nevoie de tine. Kim intreaba de tine. Tu esti Superman, nu ai voie de mori.

Imi sterg lacrimile si ma ridic de pe scaun, iesind din salon.

-Esti pana dimineata? o intreb pe Perrie.

-Da. Te sun daca aflu ceva.

-Mersi, zambesc.

Zayn ma ia de mana si mergem spre iesire. O singura lacrima mi-a curs, dar am sters-o repede.

-Esti bine? se opreste.

Il iau strans in brate si imi raspunde repede.

-Nu vreau sa moara, suspin.

-Nu o sa moara.