Capitolul 2

10.3K 402 17
                                    

       Parker ? Deci asta inseamna ca el este fratele lui Nate , cel care nu a venit ieri la inmormantare si surpriza de care tot vorbea Emma. El este cel care i-a luat locul tatalui sau. Ma intreb daca o sa se descurce cu o firma importanta ca aceasta , avand in vedere ca este destul de tanar. Ce tot spun eu aici ? Normal ca o sa se descurce , altfel nu ar mai fi in fata mea , aici si acum.

              - Da...Numele meu este Parker , este vreo problema cu el ? intreaba el confuz , dandu-ma afara din gandurile mele , din nou.

                - Nu , doar ca si pe fostul meu sef il chema la fel ! spun eu lasand capul in jos , trista ca a trebuit sa il aduc in discutie pe omul care a avut cea mai mare incredere in mine si chiar daca stiam ca fostul meu sef a fost tatal lui.

                 - Serios ? intreaba el uimit. Si ce ai spune daca ti-as zice ca fostul tau sef a fost tatal meu ? spune el , venind si mai aproape de mine , tonul si expresia lui parand total nederanjate de faptul ca vorbim despre tatal lui , care  a murit neasteptat , fiind destul de calm .

                 - Serios ? 

                 - Da si sa sti ca mi-a spus foarte multe despre tine ! spune el si se intoarce mergand catre biroul sau , asezandu-se pe scaunul mare din piele maro.

           Aceiasi replica ca a fratelui sau... . Nu am spus nimic , doar l-am urmat si m-am pozitionat in fata biroului , cu fata catre el . Acesta s-a aplecat catre un sertar , scotand din el un dosar imens , plin cu diferite acte , aproape mai avea putin si plesnea la cate foi erau indesate in el. L-a trantit puternic pe birou , eu tresarind putin.

             Pe dosar scria "Directorul Bryan Parker" . Am privit indelung dosarul , exagerat de mare si care semana cu cazierul unui criminal in serie cat si pe Bryan care imi zambea draceste. Am deschis gura pentru a zice ceva , dar am inchis-o imediat inapoi , brunetul privindu-ma confuz. Cum ar trebui sa ii spun ? Adica pare de aceiasi varsta cu mine , eu care am 23 de ani . Cu dumneavoastra ? Mi se pare ciudat...Cu tatal lui era mai altfel , doar era mai batran decat mine si trebuia sa il tratez cu respect , dar cu el...

           - Aici este tot ce vrei sa sti despre mine , ce frime am si cata experienta in domeniul acesta , spune el , batand cu palma peste dosarul gros si scapandu-ma si pe mine dintr-o decizie destul de dificila.

               - Bine...

           - Si inca ceva , peste o ora am o sedinta , in timpul asta tu trebuie sa imi faci tot programul pe saptamana asta ! spune el serios , ridicandu-se de pe scaun si venind langa mine.

        Nici macar nu ne-am cunoscut mai bine si ma pune la treaba. Este mai serios decat credeam , se vede ca isi face bine treaba si ca stie ce face . Am fost smulsa din gandurile mele , a treia oara , cand acesta a luat dosarul greu de pe birou , trantindu-l in bratele mele , eu aplecandu-ma putin in fata din cauza greutati acestuia.

              - Eu zic sa incepi daca vrei sa termini mai repede ! spune el , indreptandu-se catre usa.

         - Sigur , spun eu mai mult pentru mine , incercand sa tin mai bine dosarul , care era exagerat de greu.

            - Ah , da , era sa uit ! striga acesta din tocul usi , intorcandu-se din drumul lui. Trebuie sa vi si tu cu mine la sedinta , cu tot cu dosar ! spune si iese pe usa , trantind-o dupa el si lasandu-ma singura in birou cu un dosar in mana.

             - Sigur...

            Am strans mai bine dosarul la piept , mergand cu greu spre usa. Am deschis-o cu o mana si inchis-o cu spatele . Acelasi ritual si cu usa de la biroul meu. Am trantit dosarul pe birou si trantindu-ma extenuata pe scaun. Chiar daca a fost un drum numai de zece pasi. Doamne , trebuie sa mai fac miscare ! Am deschis dosarul care era plin de acte si diferite foi cu tabele si grafice.

Midnight Secretary-IN CURS DE EDITAREUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum