Fake Fiancèe |Larry Stylinson| (+18)

(28)Whatever He Wants

Ok,clar asta era prea mult. Ori eram eu prea abatut de situatie,ori batut in cap,ori Louis ma juca pe degete dupa propriul plac,ori....ok prea mult ori. Imi scutur capul,masandu-mi nasul in semn de a reduce stresul ce imi poseda intreg organismul precum un uragan. Il privesc nedumerit in timp ce acesta imi da de inteles ca trebuia sa ma acomodez in timp ce isi toarna ceva de baut,apoi asezandu-se pe canapea.

-Louis este defapt...
Nu apuc a termina deoarece usa se deschide larg,fiind intampinati mai apoi de Louis ce pare ca zambea,insa atunci cand face imediat contact cu noi realitatea parca il lovise. Privirea ii devine imediat intunecata,fruntea cat mai incretita iar maxilarul inclestat. Ii puteam observa pumnii deasemenea stransi puternic,facand pasi de gigant spre noi. Parea atat de rigit si,as putea adauga,dur? Da! Nu il mai observasem in aceasta ipostaza niciodata,s-au cel putin nu avand aceasta infatisare.

-Ce dracu? !

Maraie printre dinti ajuns in dreptul canapelei unde era asezat comod din cate imi dau seama acel JB. Il observ ca imi evita il totalitate prezenta ceea ce ma determina sa bufnesc puternic. Pe bune? Avea sa imi faca o scenata acum? Eu sunt cel amarat de confuz aici,eu sunt cel ce avea nevoie de explicatii. Nu avea nici un drept sa reactioneze asa,cel putin nu intr-un sens neasteptat si confuz. Aceea clar trebuia sa fie reactia mea,deoarece presimt naibi,lasand deoparte pesimismul din mine acum,ca el isi bate joc de mine,iar toate acele momente,clipe,zile petrecute impreuna,erau doar teatru. Poate intradevar,chiar daca simteam inautrul meu ceva ce ma intepa strapungator in dreptul inimi,trebuia sa iau in consideratie si acest gand ca el pur si simplu reactiona asa doar din pricina faptului ca eu nu trebuia sa aflu despre ei? Ok,chiar daca vroiam sa neg ceva negativ despre el,nu imi puteam da cu parerea deoarece nici nu stiam intradevar ce se petrece. Nu puteam sa judec dupa aparente. Insa ce mai era de spus s-au eventual de inteles altceva? Huh? Faptul ca JB se afla in apartamentul sau gol, explica tot. Imi scutur capul de aceste infioratoare ganduri si ii acord atentie lui Louis atunci cand privirea ii este indreptata spre mine.

-Harry te rog,lasa-ma sa iti explic.

Tonul sau era rece,rigid si parca nesemnificativ determinandu-ma sa inghit nodul ce se formase in gat inca de cand am pastit pe acea usa. Ochii sai imi evitau privirea,iar maxilarul continua a-i ramane inclestat. Dar inainte sa pot spune ceva,JB mi-o ia inainte.

-Da,Louis explica-i!
Il surprind ranjind marsav catre Louis ce doar inspira sacadat privind deasemenea spre el.

-Tu sa taci naibi din gura,ce dracu?

Urletul sau aproape ca ma determina sa fac un pas inapoi,un fior imi strabate sira spinarii,iar inima mi-o ia la goana instant.

-Oh haide Louis,spune-i. Nu e asa greu,corect?
Tonul lui JB era unul lingusitor acum. Observ cu usurinta ca niciunul dintre ei nu isi muta privirea unul de la celalalt. Stai,ce sa imi spuna? Doar nu...sentimentul ciudat de teama puse stapanire inautrul meu transformandu-mi oarecum nervii anteriori in teama. Dar nu acea teama ce oamenii obisnuiesc sa o aiba din anumite chestii cum ar fi,intuneric,inaltime sau alte rahaturi. Teama de a nu se adeveri ceea ce eu gandeam. Ceea ce subconstientul meu asezase in scris alb pe negru in creierul meu. Stiam sigur ca o parte din mine refuza sa creada asta insa nu puteam sa lupt cu creierul de aceasta data.

-Justin,de ce esti aici? La naiba omule,nu trebuie sa faci asta!

Louis ordona maraind practic. Decid sa raman acolo in liniste,nemiscat,asteptand oarecum sa deslusesc ceva din privirile acestora.

-Oh haide Louis,e amuzant.

Acesta face cativa pasi spre Louis ce doar sta acolo nemiscat strangand cat mai tare din pumni. Nu intelegeam reactia sa,un lucru era sigur,ori reactiona asa deoarece fusese prins cu fapta,lucru de care ma temeam sa se adevareasca ori....nu stiu dracului nu mai intelegeam nimic.