Fake Fiancèe |Larry Stylinson| (+18)

10. Things you do'

        The Party,
                Harry's P.O.V

-Oogh, asta a durut. Tip catre Gemma ce tocmai imi ciupise abdomenul inainte sa aud soneria, anuntand ca se afla cineva la usa.

-Dute tu Harry, rade aceasta la reactia pe care o aveam deoarece chiar durea rau. Imi stramb nasul si totodata imi scufund capul in spatarul canapelei lasand-o pe aceasta bosumflata in timp ce se indeparta spre usa.
Gem usor atunci cand ating usor zona, observ cum se inrosise usor avand in vedere ca aceasta isi infipse unghiile in pielea mea, aproape strivindu-mi fluturasul.

Toata dupa amiaza mi-am petrecut-o alaturi de ea, poate fi o companie placuta uneori, insa atunci cand se plictiseste practic imi ia aerul din plamani..la propriu, iar ori de-cate ori eram impreajma sa incercam din rasputeri sa nu ajungem in faza plictiseli.

-Hazza, esti cautat. Tipa aceasta. Imi ridic imediat capul privind catre usa si imediat raman incremenit, iar un gigant nod mi se asezase direct in gat.

-Louis?

-Hey!

Imi dereg glasul marind ochii in modul in care parca as fi vazut o fantoma. De ce este el aici? Ce ar trebui sa spun? Suntem oare un cuplu? Ce vrea mai exact? Ohhhg..

-Aaap..mormai tusind in sec.
Schimb imediat directia, mutandu-mi ochii in poala mea incercand din rasputeri sa opresc bataile inimi agitate. Harold calmeaza-te, o sa dai impresie de idiot! 

-Oh, Louis acomodeaza-te!  Sora mea il invita pe acesta. Practic o detest in momentul asta.
-Dah Louis, vrei si un ceai? Intreb sarcastic.
-Aah, chiar mi-ar prinde bine. Spune acesta in timp ce se aseaza langa mine zambindu-mi.
Ii evit cu orice pret ochii, ce erau precum o vraja ce m-a ademeneau mereu, fapt pe care inca nu il stiam exact de ce se intampla.

-Imi pare rau tocmai ce am terminat ceaiul. Spun la fel de sarcastic stiind sigur ca Gemma nu putea sa ramana fara ceai, ceea ce ma astept clar ca ea sa intervina.

-D-dar Harry...ceaiul...

-Surioara, am spus ca ceaiul nu exista.
O intrerup imediat vorbind tare si scancind din dinti.

-Ciudatule! Spune aceasta in timp ce paraste camera.
Imi intorc mai apoi privirea spre oaspetele meu si ii intalnesc imediat privirea plictisita si expresia uimita, stia probabil mai mult ca sigur ca mint deoarece avea totodata o spranceana ridicata in semn de intrebare. Evit cu totul expresia sa si trec direct la subiect ridicandu-mi genunchii la piept.

-De ce esti aici?
Spun indiferent, parand ca nu imi pasa insa eram mai mult de cat curios sa aflu acest lucru. Hah, cine stie ce mai pune la cale. Subconstientul meu adauga mai apoi.

Ofteaza asezandu-si bratele peste genunchii aplecand capul, gasind ca lucru important parchetul ce se afla sub picioarele sale, in semn de ocupatie.

-Tu chiar ma urasti, s-au ceva?

Spune ridicandu-si ochii incantatori si privirea blanda dar totusi serioasa catre mine. Inghit in sec in sinea mea. Oh, sigur ca nu il urasc, doar ca....nu stiu.

-E-eu..bufnesc, nu te urasc.

-Atunci care este problema ta? Spune calm.