Înainte de toate, vreau să vă anunț că am ales să scriu acest capitol despre cartea Mishei, deși am în vizor cererea primită în capitolul anterior. O voi îndeplini, dar mai întâi trebuie să-mi respect promisiunea față de această scriitoare.
Aceste rânduri le-am scris pe parcursul lecturii, de aceea sunt așa detaliate. A, încă ceva. Trebuie să știți că eu îmi exprim opinia doar despre primele 3 capitole, descrierea și titlul. Consider că pot să conturez astfel sfaturi care pot fi utile de-a lungul întregii cărți.
1. Descrierea e importantă în orice carte. Văd că la tine sunt 4 citate, frumoase ,dar nedezvoltate. Eu zic să păstrezi un singur citat, maxim două la început și să scrii câteva idei principale ale cărții. Sau poți să alegi anumite cuvinte din citate și să le încadrezi conturat în viitoarea descriere. Adică nimeni nu spune că un citat nu este exprimativ, dar nu compune întregul. (dacă înțelegi ce vreau să spun). Un citat în descriere trebuie să fie un plus, nu să reprezinte întregul.Coperta îmi place mult. N-am ce zice!2.Pornind lectura, văd că nu ai prolog. Sincer, pe mine nu mă deranjează acest lucru deoarece nici cărțile din librării sau bibliotecă nu au ceva numit prolog (asta dacă n-au fost scrise pe wattpad înainte. Ele au prefață, asta fiind o altă mâncare de pește), dar majoritatea wattpad-ienilor vor să citească un prolog înainte de primul capitol, pentru a se convinge dacă acțiunea va fi pe placul lor sau nu. Nu trebuie să fie lung cât un capitol, ci pot fi câteva rânduri extrase dintr-o viitoare scenă importantă, să reflecte cât mai mult din carte.
Primul capitol: "Un parc...o mie de amintiri". Încă din titlu apar punctele de suspensie, fapt care n-aș putea spune că este recomandat. Mai bine te rezumi la Un parc, ceva simplu și la obiect. Poți să păstrezi punctele dacă vrei, dar nu scrie ceva și după ele, căci așa le cam dispare rolul acolo. După ce citesc capitolul, dacă am idei, îți spun cum ai putea renumi capitolul. Rămâne la alegerea ta, oricum.Nu știu ce să spun nici de faptul că din primul capitol tu ai deja o dedicație. Primul capitol trebuie să atragă toată atenția asupra lui, la fel ca următoarele două. Înțeleg că a fost dorința ta să dedici cuiva capitolul, dar nu cred că încă din prima trebuia să faci asta. Ah, nu știu cum să mă exprim! În locul tău, eu n-aș fi dedicat din prima, aș fi păstrat acea aparență de autor începător, care își scrie acum prima carte și abia așteaptă părerile, sfaturile celorlalți pentru a cunoaște cât mai multe persoane, pentru a da follow tuturor, pentru a se împrieteni, etc.Sper că aceste propoziții au o vizibilitate oarecare, să nu te lase în ceață.E bine că ai zis din a cui perspectivă scrii :)În primul fragment se înțelege că personajul pricepe ce predă acea profesoară, doar ea din toată clasa, iar apoi apare uitându-se pe geam din băncuță. Nimic rău, dar oarecum mă lași să mă întreb: Pai tu cum înțelegi dacă te uiți pe geam, nu la tablă si ai în cap toate acele amintiri, sentimente de nostalgie,ș.a.m.d, în loc să asculți lecția profesoarei.
Fraza cu teii mi se pare puțin trasă de păr. Adică îmbătrânesc ,dar ei nu se schimbă?! Ai putea spune că deși ei îmbătrânesc pe zi ce trece, în mintea ta rămân acei copaci sub care.... Dezvolți ideea. A, acum am citit. Revin: Acei copaci sub care mă jucam cu cei doi cei mai buni prieteni ai mei, Bry și Kevin. Ceva de genu'.Ce spuneam cu privitul pe geam decât la tablă. Se pare că și tu ai sesizat oarecum asta, căci ai scris imediat "O, nu, am rămas în urmă." Asta ar fi o așa-zisă scuză, dar poți s-o ocolești, să zici că e ultima oră din ziua aceea și că nu mai ai putere de concentrare eficientă după o oră de franceză și sport. Dar mai de la început! Aaa, acum mi-a venit o și mai bună idee. Poți crea o secvență în clasă: Profesoara observă că tu nu ești atentă, te scoate la tablă și te întreabă din lecție, tu, logic, nu prea știi răspunsurile și te blochezi în fața tablei. Iar eroii tăi să fie prietenii+colegii tăi, Bry și Kevin , oferind ei răspunsul sau inventând o scuză pentru purtarea ta. Așa ai dovedi relația dintre ei ca fiind una strânsă de la început, adică ce prieteni adevărați ar vrea ca a treia persoană din grupul lor de BFF să primească o notă proastă, hm? Plus, că lungești și mai mult capitolul.❤Doar o idee.
YOU ARE READING
Tribunalul scriitorilor
RandomAşa cum exprimă titlul, mai mult sau mai puțin, în această carte poveştile vor fi judecate, notate calificativ. Iar tu, scriitorule, vei fi caracterizat după merit. *Sper că nu te-ai speriat atât de tare încât să nu răsfoieşti această carte. M...