Sisters forever

Perrie si Zayn

Pe tot parcursul drumului m-am gandit la cearta mea cu mama. Nu stiu de ce m-am comportat atat de urat cu ea, puteam sa fiu mai buna, sa vorbesc mai cu calm. Nu stiu ce m-a apucat—cred ca ma transform in Cass! De obicei eram fata cuminte si doar atunci cand cineva ma enerva eram rea, dar nu si cu parintii. Dar totusi mama ar trebui sa ma lase si pe mine cateodata sa fac ce vreau. De asta veneam mereu in vacanta de vara la bunici, pentru ca acolo ma puteam distra. Mergeam mereu cu Cass la club, in fiecare seara. Cand eram mai mici doar ne plimbam sau mergeam la cumparatui, dar in ultimii ani am cam petrecut, ce pot sa zic? Eu una abia am asteptat sa implinesc 18 ani pentru ca stiam ca asa nu voi mai depinde de parinti si voi fi pe cont propriu, dar mama ma vede inca ca pe un copil mic. Stiu ca viata nu e usoara, are si ea piedicile si greutatile ei peste care trebuie sa treaca, dar parca m-am saturat sa stau toata ziua in casa, intre patru pereti. Da, asa era mama cu mine. Nu ma lasa sa fac nimic, NIMIC! Chiar nu pot sa-mi dau seama cum am supravietuit. O inteleg, este mama mea, dar trebuie sa inteleaga si ea ca nu mai pot sa stau si sa stau si sa nu fac nimic. Trebuie sa ma distrez.

- Cum de ai venit? Ma gandeam ca deodata ce ai vorbit cu mamicuta ta te vei intoarce acasa, a spus Harry vrand sa ma provoace. Radea de mine, chiar radea. Nenorocit ce esti, Styles. Ai noroc ca sunt prea nervoasa acum ca sa ma pot concentra numai si numai pe tine. Ar trebui sa-ti bag niste crabi in pantaloni, poate asa te mai calmezi. Imediat ce masina s-a oprit am iesit mergand spre portbagaj pentru a-mi lua valizele. Niall a venit sa ma ajute si dupa ce toti ne-am luat ce ne apartinea, am mers spre aeroport. Eu cu Cass ne-am pus una langa cealalta asteptandu-i pe baieti. Harry cred ca era inca la masina pentru ca se intorsese inapoi din cauza ca uitase ceva, Liam era ceva mai departe si vorbea la telefon, Zayn habar nu aveam, Niall manca pe o banca ceva mai departe de noi iar Louis vorbea la telefon cu familia. Ce Doamne vorbesc si baietii astia sau cu cine vorbesc? De fapt stiu cu cine vorbeste Louis pentru ca el mi-a zis, dar Liam? M-am intors si l-am vazut pe Harry ce venea spre noi. L-am vazut ca se asaza pe banca langa Niall si am zambit gandindu-ma ca ma lasa in pace in sfarsit. Zayn aparuse de nicaieri si era insotit de o fata. Se tineau de mana si zambeau. Hmm.. sunt cumva impreuna?

- Buna. Voi trebuie sa fiti Cassandra si Britney, ne-a intampinat ea zambind.

- Da, noi suntem, a spus Cass zambindu-i si ea.

- Incantata. Eu sunt Perrie, a spus si ne-am dat mana.

- Si noi, am spus eu cu Cass la unison. L-am tras pe Zayn mai la o parte pentru a putea discuta.

- Ea cine e? am spus uitandu-ma catre ea in timp ce vorbea cu baietii si radeau in cor.

- E prietena mea, nu stiai? mi-a spus el usor mirat.

- Nu. In caz ca nu stiai, nu sunt fana voastra si nu stiu mai nimic despre voi. Abia am aflat cate ceva de cand calatorim impreuna, am spus serioasa si nervoasa.

- Oook, a spus el parca speriat si a mers la baieti apucand-o de sold pe Perrie care intoarse capul spre el si ii zambi. Mi-am luat picioarele in spinare si m-am indreptat cu curaj spre ei. Vreau sa aflu mai multe despre aceasta Perrie.

- Si, ce vant te aduce pe la noi? am spus razand in sinea mea de propria-mi intrebare.

- Iarta-ma dar prietena ta nu ma prea place. Asta am impresia, am auzit-o spunandu-i lui Zayn inainte de a-mi raspunde. Am zambit sarcastic asteptand sa-mi raspunda.

- Perrie va veni cu noi la Paris, a spus Niall dupa care cu totii s-au uitat catre el acuzator. Ce e? Trebuia sa o spuna cineva, a spus el inocent.

- Si pentru cat timp vei sta cu noi la Paris, Perrie? am spus cu mai mult accent pe numele ei. Zayn m-a tras de mana nervos ducandu-ma undeva mai departe.