Sisters forever

De ce nu spui pur si simplu ajutor?

Pe tot parcursul drumului am vorbit cu Perrie. Pe Harry l-am ignorat indiferent de cat de mult m-a rugat sa-i vorbesc. Continuam sa vorbesc cu Perrie ca si cand nu l-as auzi ceea ce-l scotea din minti. Enerveaza-l pe Harry, bifat.

Cand am ajuns la hotel m-am dat jos ultima din masina. Cu totii se uitau acum catre mine. Harry inchisese usa de la masina in urma mea si li se alatura.

- Ce? i-am intrebat gesticuland din maini nervoasa.

- Esti bine? m-a intrebat Liam. Oh, nici nu-ti inchipui cat de bine sunt, Liam. Ma bucur ca macar tu ti-ai facut curaj sa ma intrebi fata de fricosii astia din fata mea. Nu sunt chiar atat de rea incat sa se teama de mine, nu? Le-am facut ceva pana acum ca sa le dau motiv? Nu cred. Oricum, imi place.

- Sunt super. Nu se vede? am intrebat sarcastica si m-am indreptat spre usa hotelului. Am intrat nervoasa si m-am pozitionat in fata liftului. Ce e de nu mai vine? m-am intrebat  nervoasa pe mine pentru ca nu aveam pe cine. I-am putut observa pe baieti cum trec pe langa mine si intra in cel de-al doilea lift. Ce?! am spus indignata. De cand e liftul acela si eu nu l-am vazut?!

- Poate se face invizibil din cinci in cinci minute, l-am auzit pe Harry chicotind, respirandu-mi in ceafa. M-am intors imediat cu fata spre el.

- Tu de ce nu ai mers cu ei? l-am intrebat inca nervoasa. Aa, a sosit liftul, am spus si am intrat repede. Harry venise si el dupa care apasase pe butonul cu numarul trei. Eu incercam sa ma uit oriunde numai la el nu, dar nu reuseam. Chiar nu puteau face si ei lifturile mai mari? Sau cel putin asta. Atat de mult cer? Nu stiu ce ma apucase in acel moment, dar ma rezemasem de o parte a liftului. In acel moment liftul s-a bruscat iar eu ma speriasem chiar bine.

- Harry, ce se intampla? l-am intrebat speriata apropiindu-ma de el.

- Nu se misca! a exclamat el astfel eu neintelegand nimic.

- Ce nu se misca? l-am intrebat confuza in timp ce el se panica mai rau ca Zayn atunci cand nu mai avea fixativ sau ca Liam atunci cand vedea prea multe linguri.

- Uite! Nu se misca! spune el din nou invartindu-se prin lift.

- Mai incet ca ma faci sa ametesc si explica-mi inca o data ce Doamne nu se misca?! am spus nervoasa, gesticuland din maini. Dupa cateva minute constatasem si eu ce voia sa zica. Liftul se blocase intre etaje. Super! am murmurat sarcastica. Acum ce facem? il intreb.

- Iti spun eu ce sa NU facem: sa nu ne mai certam, a spus el rezemandu-se de perete.

- Stii, poate daca nu veneai cu mine nu se bloca liftul! am spus eu nervoasa.

- Poftim? m-a intrebat el vizibil indignat. Se vede ca la noi e imposibil sa nu ne certam. In ultimul timp numai asta facem. Nu exista zi in care sa nu ne intaratam unul pe celalalt.

- Esti greu cat un hipopotam, am spus incepand sa chicotesc, dar ramaneam totusi serioasa. Harry nu a mai zis nimic cateva secunde dupa care incepuse sa se apropie de mine ranjind. Ce vrei sa faci? am spus eu speriata.

- Oo, nu credeam ca iti e atat de frica de mine, a spus el inca ranjind apropiindu-se din ce in ce mai aproape de mine si incepand sa rada. Stateam incremenita de zici ca m-ar fi impietrit si nu ziceam nimic. Si-a lipit corpul de al meu ceea ce m-a facut sa tremur foarte tare la inceput. Apoi buzele noastre s-au izbit unele de celelalte formand un sarut. Eu am deschis ochii indreptandu-mi privirea in sus cand am observat o camera.

- Camera! am tipat eu fericita iar el se sperie si se departa putin de mine, intrerupand sarutul... de fapt eu l-am intrerupt, dar am sa dau vina pe el.

- Nu credeam ca vrei, dar daca chiar insisti... o sa facem si asta dupa ce iesim de aici, a spus el pervers.

- Nu vreau sa fac nimic cu tine, am spus strambandu-ma. Ma refeream la camera aceea! am spus eu aratandu-i cu degetul. Poate o sa ne vada cineva si vor chema ajutoare, am spus eu fericita ca am sa scap in sfarsit de aceasta pura tortura de a fi inchisa intr-o incapere alaturi de Harry.