Convinsa, urmarita si omorata

Morți

-Ce draci s-a întâmplat aici?

Amy vine lângă mine încă uitându-se la cadavrul însângerat, cu scârbă.

-Haide, inseară dormi la mine. mă ridică de jos, eu încă plângeam.

Am pornit spre blocul unde stătea Amy. Eu eram traumatizată de ce era în dormitorul meu. În câteva minute am ajuns, după ce Amy a închis ușa eu am căzut în genunchi și mi-am luat fața în mâini. Am început să tremur din toate încheieturile. Nu mă mai puteam controla și lacrimile îmi reveniseră în ochii mei albaștri.

A:-De ce? Cine a putut să îți facă asta? Stai.....acel bărbat care te-a apucat de gât și după aia a plecat, era cam ciudat.
G:-Măcar dacă aș ști. Bărbatul acela mă urmărește de două luni, dar nu cred că e el.....M......
A:-Cine?
G:-M.... ultima scrisoare era de la M. Nu știu cine e. Dar o să aflu cine e și va sfârși în chinuri.

În ochii mei se putea citi ura pe care i-o purtam acelei persoane. A trecut mult timp de când venisem la Amy și eu trebuia să îmi fac un plan......un plan. Era deja seară. Trebuia să mă culc. Am mers târâș până în cameră la Amy și m-am băgat în pat. În jumătate de oră mă liniștisem și adormisem.

Amy pov.

Nu știu ce se întâmpla cu viața lui Gabi. Totul se destramă. La început tatăl ei o lasă pe ea și pe mama ei. După câțiva ani moare mama ei. Iar acum asta. Vreau să o ajut, dar fără să știe. Am mai stat până la 12 noaptea și m-am gândit.

Tatăl ei le lăsase pe 4.12.2012, mama ei murise pe 4.12.2015, iar acum nu știu pe cât, dar sunt sigură că a început din luna decembrie 2016.

Am mers și mi-am luat o foaie și un pix și am scris pe foaia aia informațiile pe care le știam. Stăteam pe canapea și somnul m-a cuprins. Foaia și pixul au cazut pe jos, iar eu adormisem pe canapea.

*Dimineața*

Gabi pov.

M-am trezit,dar încă nu deschisesem ochii și am simțit un corp lângă mine, credeam că e Amy. M-am ridicat încet ca să nu o trezesc, dar în loc să găsesc chipul cald a lui Amy am gasit cadavrul lui Abby plin de sânge lângă mine. Simțeam cum inima îmi sare din piept și am scos un țipăt întrucât cred că s-a auzit până în Canada. În mâna lui Abby era o foaie. Un bilet. Nu am vrut să îl iau, dar trebuia. Eram prea curioasă să nu citesc biletul. M-am apropiat încet de corpul de pe pat și i-am luat biletul din mână.

"Bună, Gabi! Sper că ți-a plăcut cadoul de dimineața asta. Să o vezi pe inamica ta zăcând lânga tine de ziua ta, aș fi crezut că vei fi bucuroasă. Poate nu vei decurge ca alte persoane care s-ar afla în situația ta și să își i-a viața. Dar știu că tu nu vei face asta.

Poate într-o zi ne vom întâlni, dar nu așa de curând. Apropo e cam urât din partea ta sa zici că mă vei omorâ, chiar dacă nu mă cunoști. Iar când mă vei cunoaște nu o să mai ai putere întrucât sa mă omori. Eu nu sunt tipul acela ciudat pe care l-ai văzut tu că te urmărește, eu nu te-aș fi lăsat jos în locul lui, dar el nu se va opri să se uite și să te facă să te simți ciudat uneori, dânduți senzația că se uită noapte la tine. Iar acum pe sfârșit îți mai las doar un mesaj :Ai grijă de cine te apropii.

M"

Mesajul asta era cel mai lung dintre toate. Frica puse stăpânire pe mine. Am mers în baie ca să îmi fac un duș și să mă relaxez. Mi-am luat lucrurile și m-am îndreptat către baie. Când am intrat am simțit cum viața mi se destramă. Pe oglindă era scris cu sânge :Vei muri!

Când m-am întors cu fața spre cadă am observat ceva acolo. Era.....era un cadavru.......era Adrian.